FMI: Urmează cea mai gravă recesiune de la Marea Depresiune din anii ’30
Experții Fondului Monetar Internațional (FMI) prognozează o criză financiară extrem de gravă, din cauza epidemiei de COVID-19. Potrivit acestora, sunt peste 12.000 de miliarde pierderi cumulate pentru economia mondială în 2020 și 2021. Acestă criză este mai dură decât se credea, estimându-se a fi cea mai gravă recesiune de la Marea Depresiune din anii ‘30.
Astfel, FMI anticipează pentru 2020 un declin de 4,9% al economiei mondiale, cu 1,9 puncte procentuale mai accentuat faţă de estimarea din aprilie, urmat de o creştere de 5,4% în 2021. Criza provocată de noul coronavirus, supranumită de FMI ”Marea Închidere”, a declanşat cea mai gravă criză de la Marea Depresiune.
”Pandemia de Covid-10 a împins economiile în Marea Închidere, care a ajutat la ţinerea sub control a virusului şi salvarea de vieţi, dar a declanşat şi cea mai gravă recesiune de la Marea Depresiune. Peste 75% dintre ţări se redeschid acum, în timp ce pandemia se intensifică în multe pieţe emergente şi economii aflate în dezvoltare. Mai multe ţări au început să îşi revină. Cu toate acestea, în absenţa unei soluţii medicale, consolidarea redresării este extrem de nesigură, iar impactul asupra sectoarelor economice şi a ţărilor este inegal”, potrivit raportului publicat miercuri de FMI pe blogul instituţiei.
Noile estimări realizate de FMI implică o pierdere cumulată pentru economia mondială, în perioada 2020-2021, de peste 12.000 de miliarde de dolari. Revizuirea negativă a estimărilor din luna aprilie reflectă datele sub aşteptări din prima jumătate a acestui an, anticiparea menţinerii măsurilor de distanţare socială şi în a doua jumătate a anului şi impactul negativ asupra producţiei.
Aceste estimări au un grad ridicat de incertitudini, existând riscuri de revizuire în sens pozitiv şi în sens negativ a perspectivei. În sens pozitiv, informaţiile pozitive despre vaccinuri şi tratamente şi suplimentarea politicilor de sprijin pot conduce la o reluare mai rapidă a activităţilor economice. În sens negativ, noi valuri ale infecţiei pot inversa relaxarea circulaţiei şi a cheltuielilor, restricţionând rapid condiţiile financiare şi declanşând datorii neperformante.
Tensiunile geopolitice şi comerciale pot afecta relaţiile globale fragile într-o perioadă în care este prognozată o scădere a schimburilor comerciale de aproximativ 12%. Multe țări europene au început deja să sufere o contracție vertiginoază, iar viitorul apropiat nu pare să fie mai luminos: -12,5% pentru Franța, -12,8% pentru Spania și Italia.
În cei peste 75 de ani ai săi de istorie, Fondul Monetar Internaţional nu a lansat nişte proiecţii asemănătoare cu cele de miercuri:
-10,2% pentru țările din Zona Euro și Regatul Unit
-9,4% în America Latină și Caraibe
-8% în Africa de Sud
-5,8% în Japonia
-4,7% în Orientul Mijlociu și Asia Centrală
-4,5% în India
Criza sanitară va da o lovitură și mai puternică Statelor Unite ale Americii. PIB-ul celei mai mari economii din lume ar urma astfel să scadă cu 8% față de 5,9% estimat în aprilie. Potrivit News.ro, relansarea din 2021 va fi mai puțin susținută (+4,5%).
Și pentru China veștile sunt negre. FMI estimează acum o creștere de doar 1%, departe de cifra de 6,1% din 2019 și care constituia deja un minim istoric, din cauza războiului comercial cu Washingtonul. Per total, susține experții Fondului, „relansarea va fi mai progresivă decât se estima”. În 2021, creșterea mondială ar urma să atingă 5,4% (-0,4%).
