Florăriile online vs. cele clasice: un român din patru cumpără buchete de pe internet

[vc_row][vc_column][vc_column_text]

La o simplă căutare pe Google, sintag­­ma „afaceri cu flori“ generează peste 640.000 de rezultate, semn că flo­­ră­­ri­­i­­­­le au trecut și ele în era internetului de mare viteză. Iar, dacă mo­de­lul clasic de dezvoltare este cel al flo­­ră­­ri­­ilor care fac natural trecerea de la off la online, există însă și afaceri care au parcurs drumul invers.

„În 1997, când am deschis noi prima florărie din Bistrița Năsăud, nici nu putea fi vorba de prezență online, indiferent dacă vorbim de un site de prezentare sau la ceva mai sofisticat precum un magazin online“, își amin­tește Gabriel Molnar, fondatorul floră­riilor Magnolia, „vremurile atipice“ în care și-a început afacerea. Avea să se extindă și în online după doar patru ani, în 2001.

Magnolia are acum 13 florării în toată țara, trei depozite de flori și un Garden Center, dar și afaceri de 4,7 mi­li­oane de euro în 2016. Pentru Gabriel Molnar, online-ul este important, însă raportul dintre comenzile în spațiul virtual și cele din florăriile fizice este de unu la trei în favoarea celor din urmă.

„Focusul nostru este pe online“, spu­­­ne și Marius Dosinescu, CEO și fondator al grupului FlorideLux – care ad­­mi­­nis­­trează site-urile floridelux.ro, www.brazidecraciun.ro, www.coroane.ro şi www.cosuridelux.ro –, cu afaceri de un milion de euro în 2016. Primele semne ale lui 2017 creionează un an bun, iar antreprenorul crede că vânzările vor crește cu 15% față de anul trecut.

Lansată direct în online, în 2004, FlorideLux s-a reorientat din 2008 și spre offline, având mici puncte de lucru atât în malluri, cât și în alte zone comerciale. În 2014, grupul a anunțat deschiderea pri­mu­lui magazin mai mare din offline, iar astăzi are în total patru astfel de florării (două în București și câte una în Brașov și Cluj-Napoca).

SHOPPING NU DOAR LA BUCHET. Po­­trivit unui studiu recent al GfK, româ­ni­­lor le place shoppingul, nouă din zece ro­mâni fiind pasionați de mersul la cum­pă­rături, cel mai mare procent din rândul est-europenilor. Totodată, deși doar ju­mă­tate dintre românii chestionați au recunoscut că merg la shopping cu o listă făcută de acasă, majoritatea se în­cadreză în bugetul alocat, cumpărăturile din impuls fiind mai rare.

Și cu toate că un român dă, în medie, aproape jumătate din venituri pe mâncare, potrivit datelor Institutului Națio­nal de Statistică, mai face loc în buget și pentru un buchet de flori. Pentru aceas­tă „achiziție“, un român nu cheltuie mai mult de zece euro în medie pe un buchet, iar comenzile de flori cresc sim­ților în lunile februarie-martie, dato­rită celor patru sărbători din această peri­oadă (Valentine’s Day, Dragobete, 1 martie și 8 martie).

Sunt însă și excepții. Cea mai mare comandă ca valoare, pentru un singur produs, înregistrată până acum de florăriile Floria, al căror proprietar este Andreea Uceanu, a fost de peste 3.700 de lei pentru un proiect care s-a numit „Casa plină cu flori“. Anul trecut, Magnolia a trebuit să realizeze un aranjament de flori într-un balansoar. „A fost o co­mandă de 13.500 de lei și, pentru a-l rea­liza, trei artiști florali au lucrat mai bine de opt ore“, punctează Molnar. Totuși, pentru ei, recordurile nu s-au oprit aici. Anul trecut au avut o livrare „specială“: un măslin de 70 de ani, care avea 3 metri înălțime și o greutate de două tone. Pentru a-l ridica la etajul 5 al centrului co­mer­cial unde trebuia amplasat au avut nevoie de o macara, dar și de autorizații speciale.

O AFACERE CU MULTE RISCURI. Dincolo de recorduri, businessul în acest do­meniu pune câteva probleme, de la fluctuația clientelei până la perisabilitatea ridicată a mărfii. „La o analiză în amănunt sunt foarte multe riscuri, flo­răria fiind clasată printre cele mai grele afaceri la nivel internațional“, spune Marius Dosinescu. „Ca să poți susține un flux eficient al mărfurilor, activitatea întregii firme trebuie să fie foarte bine structurată, procesele interne, gândite în detaliu pentru a evita pierderile“, explică și Gabriel Molnar de la Magnolia.

Piața de flori din România este esti­mată între 160 și 200 de milioane de euro, iar, la nivelul anului 2014, importurile de flori se ridicau la 75 de milioane de euro, potrivit informațiilor Ministerului Agriculturii. Florăriile își achiziționează marfa din state precum Olanda, Columbia, Ecuador sau țări africane, iar ponderea importurilor variază de la 80 la 100%.

România este încă departe de țările cu tradiție în domeniu pentru a asigura nivelul de calitate și cantitate impus. Su­prafața totală cultivată cu flori era, în 2014, de 63 de hectare, pe care se produc 56,6 milioane de fire, la jumă­tate față de nivelul anului 2014, potrivit datelor Mi­nis­terului Agriculturii.

Sunt totuși antreprenori care le dau o șansă pro­du­că­torilor români. Marius Dosinescu, directorul FlorideLux, spune că pentru acest an și-a propus să îi sus­țină și este dispus să discute cu aceștia despre pro­blemele cu care se confruntă cel mai des.

Cei care și-au deschis o afacere în acest domeniu sunt conștienți că au intrat pe o piață în care micile florării sunt cele mai populare printre români. Se luptă să educe piața, chiar pornind de la faptul că un online puternic îl scutește pe client de traficul imprevizibil, dar și de impredictibilitatea prețurilor. „Evaziunea fiscală a fost și rămâne cea mai im­portantă problemă. Ne luptăm cu o con­curență neloială din partea flo­răriilor și chioșcurilor cu flori, unde nu se emit bo­nuri fiscale, nu se plătesc taxe“, spune Andreea Uceanu.

Floria, afacerea al cărei proprietar este, are trei florării în București și una în Ploiești, iar pentru acest an se va mai extinde cu încă două magazine.

Antreprenorii nu se lasă descurajați: fie că apa­să pedala de accelerație pe online sau pe extinderea offline, vor să de­mons­treze că florile pot fi o afacere care trece testul timpului.

[/vc_column_text][vc_text_separator title=”Schimbare de lideri” color=”juicy_pink” border_width=”2″][vc_column_text]Competiția pe plan internațional în domeniul floriculturii (care include nu doar florile tăiate, ci și bulbi, plante verzi și decorative sau semințe) crește, iar Olanda simte tot mai acut în ceafă respirația amenințătoare a statelor din America Latină.[/vc_column_text][vc_column_text]

• CIFRE. În total, piața este estimată la câteva zeci de miliarde de dolari anual. Segmentul florilor tăiate reprezintă, în 2015, 7,9 miliarde de dolari, în scădere cu aproape 13% față de 2011.
• LIDERUL. Cu cele 4.280 de hectare de teren unde se cultivă flori, Olanda ră-mâne centrul comerțului la nivel global pe segmentul florilor tăiate. Cu toate acestea, ponderea pe care o au olandezii în această industrie este în scădere de la 58% în 2003 la 44% în 2015, potrivit World Floriculture Map 2016, realizat de Rabobank.
• COMPETIȚIA. Kenya, Ecuador, Etiopia sau Columbia încep să conteze tot mai mult la exporturi, împreună reprezentând 44% din comerțul cu flori (în 2005, cota lor însumată era de 25%).
• CINE CUMPĂRĂ. În ceea ce privește consumul, europenii au cumpărat flori de 20 de miliarde de euro în 2014. Cei mai mari consumatori de flori tăiate sunt nemții (4,3 miliarde în 2013), francezii (3,1 miliarde), britanicii (2,9 miliarde) și italienii (2,7 miliarde).

[/vc_column_text][/vc_column][/vc_row]

FOTO: Marius Dosinescu, CEO FlorideLux, a pariat din timp împotriva curentului. Sursa foto: Laszlo Raduly / NewMoney