Financial Times: România ar trebui să evite clubul „băieților răi” din Est. Ce pași trebuie respectați pentru a trece la euro
Financial Times a publicat, marți, un articol în care laudă progresele făcute de România, „în ciuda neajunsurilor și a problemelor autoprovocate din ultimul sfert de secol”, și precizează că „garda veche” și tarele sale, rămase din fostul regim, sunt încă un obstacol în calea dezvoltării țării, mai ales pe plan european. Totodată, reputata publicație britanică îndeamnă la apărarea statului de drept și la consolidarea finanțelor publice, a competitivității în afaceri și a altor domenii de performanță economică, pentru a putea adopta moneda euro.
În prezent, România este văzută din afară ca fiind o societate mai deschisă și mai orientată spre exterior decât în anii trecuți, din ce în ce mai încrezătoare în calitatea sa de membră a Uniunii Europene. În prima jumătate a acestui an, România s-a bucurat de cea mai rapidă creștere a economiei din UE, peste media țărilor din Europa de Est și peste cea din Zona Euro.
UE va trece la următoarea fază a dezvoltării. Germania și Franța, cu susținerea unor țări din vestul Europei, se pregătesc pentru un nou efort de integrare economică, financiară și poate chiar politică în Zona Euro, este precizat în articol.
În prezent, 19 din cele 28 de state-membre UE au adoptat moneda unică. Fără Marea Britanie, gata să părăsească UE în martie 2019, România se va număra printre cele opt țări rămase în afara Zonei Euro, fapt pentru care vocile acestor state se pot auzi tot mai greu la Bruxelles, Berlin și Paris, avertizează Financial Times. În același timp, țările vest-europene sunt îngrijorate de comportamentul provocator și tendințele nedemocratice ale anumitor state din Europa Centrală și de Est, mai ales Ungaria și Polonia.
Pentru a ajuta România să se angajeze în această etapă a dezvoltării propusă de UE și a asigura prosperitatea și stabilitatea țării, este nevoie de implicarea clasei politice autohtone, a mediului de afaceri și a societății în ansamblu, precizează Financial Times. Interesul fundamental al României este să nu retrogradeze diplomatic și economic la „marginea” Europei, unde, după cum arată istoria, ar fi în pericol să fie manipulată de puteri mai mari, precum Rusia.
Pentru asta, sunt menționate două direcții. În primul rând, România trebuie să mențină standardele democratice interne și să apere statul de drept în așa fel încât să nu se încadreze în categoria „băiețiilor răi” din blocul ex-comunist și să piardă astfel influența în UE. În al doilea rând, România trebuie să continue să-și consolideze finanțele publice, competitivitatea în afaceri și alte domenii de performanță economică, până în momentul în care va putea adopta moneda unică europeană.
„Firește, România nu trebuie să încerce să alerge înainte de a putea merge”. Dacă o țară dobândește calitatea de membru al Zonei Euro înainte de vreme, există pericolul unei catastrofe economice, asemeni exemplului Greciei, semnalează Financial Times. Politicienii români trebuie să învețe din experiența grecilor, care, deși au îndeplinit criteriile de aderare la Zona Euro – stabilizarea inflației, a deficitelor bugetare, a datoriei publice, a cursului de schimb și a dobânzilor pe termen lung -, nu au reușit să creeze o bază solidă și durabilă.
Așa cum nu ar putea crea nici România, în viitorul apropiat. La fel ca în Grecia, și în România se caută răspunsuri la întrebări precum: se poate curăța clasa politică de corupție și nepotism? statul de drept poate să prevaleze peste rețelele opace de interese politice? instituțiile publice sunt suficient de puternice pentru a se apăra de presiunile politice?
Corupția, o „boală” grea pentru România
„Al Doilea Război Mondial nu s-a încheiat cu adevărat în România, până la Revoluția anticomunistă din 1989”, este de părere Dennis Deletant, profesor de studii românești la School of Slavonic and East European Studies din cadrul University of London.
În ultimii patru ani, România a făcut mai multe progrese în ceea ce privește reducerea corupției în rândul politicienilor și oamenilor de afaceri decât și-ar fi imaginat unii din afară, precizează Financial Times. Din păcate, în acești patru ani, au fost destule încercări din partea politicienilor influenți de a neutraliza lupta anticorupție. În februarie, au izbucnit protestele masive de stradă, care au forțat guvernul să retragă un decret ce ar fi decriminalizat unele acte de corupție. Acest episod a fundamentat ideea că societatea românească nu va mai tolera abuzuri ale clasei politice. Există un sentiment de dezgust în rândul tinerilor români în ceea ce privește corupția.
Cu toate acestea, în august, guvernul a propus noi măsuri care ar destabiliza sistemul judiciar al României. Conform propunerilor, președintele nu va mai avea dreptul să numească procurorii de rang înalt, inclusiv pe cei din cadrul Direcției Anticorupție. Propunerile ar reduce, de asemenea, competențele Direcției, astfel încât să nu poată investiga magistrații. Atât Comisia Europeană, cât și ambasada SUA din București și-au exprimat îngrijorarea că propunerile ar submina independența sistemului judiciar român.
Vechile elite îndeplinesc tot mai puțin așteptările pe care le au generațiile de după 1989, concluzionează articolul. Întrebarea este când și în ce măsură aceste noi generații vor avea șansa să-și asume responsabilitatea de a ajuta România să joace un rol important în viitorul Europei?
FOTO: Mediafax
