Anul 2021 este pe cale să se încheie în momentul în care aștern pe hârtie aceste rânduri, un an foarte bogat în evenimente externe, de la înscăunarea unei noi administrații la Casa Albă la începutul procesului de reflecție al Uniunii Europene pe tema unei busole strategice, la tensiunile din jurul Mării Negre, fie că vorbim de Ucraina, fie că vorbim de Turcia, la tensiunile din Mediterana Orientală, la criza dintre Uniunea Europeană și Belarus și, evident, să nu uităm de pandemie, care s-a întins și în acest an, și de China, care a continuat să rămână o provocare majoră. Toate aceste evenimente ne stimulează din punct de vedere intelectual și chiar numai pentru acest motiv este bine să fim observatori atenți ai evenimentelor internaționale.
Altfel, din perspectiva de români, situația continuă să rămână fără orizont, cu o politică externă tot mai irelevantă. În tot acest timp, lumea se mișcă, vecinii noștri ocupă un spațiu pe care noi nu vom mai putea reveni.
CUM SĂ INTERPRETĂM. Pe 13 decembrie s-a aflat la Budapesta președintele francez Emmanuel Macron, un eveniment care îl legitimează pe premierul Viktor Orbán ca interlocutor la nivel european și regional. Un eveniment care trebuie să ne dea de gândit, în sensul atenției pe care ar trebui să o acordăm mai puțin aparențelor și declarațiilor politice destinate opiniilor publice. Cum să interpretăm declarațiile lui Macron despre Orbán? „Este un adversar politic, dar un partener european.“ „Oricare ar fi sensibilitățile noastre politice, alegerile noastre, trebuie să lucrăm împreună pentru Europa.“ „Cred că pe subiectele suveranității, pe subiectul modelului de creștere și pe subiecte multiple poate exista și capacitatea de a găsi compromisuri utile.“
Iată de ce cred că acest bilanț al anului internațional 2021 trebuie să ne facă să citim mai mult – beletristică, dar și istorie și geografie, cele două științe care ne oferă fundamentul pentru înțelegerea lumii. Fac această pledoarie pentru că, în ciuda abundenței de informații, a surselor de informare, suntem în mod paradoxal tot mai puțin informați, tot mai puțin în temă cu mersul lumii și agățați de diverse clișee. Lectura serioasă este singurul antidot la ceea ce desemnăm prin termenul anglo-saxon „fake news“. De ce? Pentru că ne consolidează filtrul intelectual prin care trecem o informație. „Politica lor stă în geografie“, spunea Napoleon. Îmi permit să adaug și „în istorie“.
Având cunoștințe temeinice de istorie și geografie, putem trece prin filtrul nostru informațiile despre criza de la frontierele Ucrainei și răspunde la întrebarea dacă va fi sau nu o invazie rusească la începutul anului următor. Putem, de asemenea, înțelege și de ce Rusia este interesată de Ucraina, dincolo de strategiile geopolitice de moment, de competiția pentru influență în acest spațiu cu Statele Unite și cu țările occidentale europene.
Putem să ne explicăm și mutațiile suferite de Turcia, moștenirea imperială redescoperită și integrarea în această dinamică a tradiției kemaliste.
Dar putem observa și dinamicile care se petrec chiar în Uniunea Europeană, parteneriatele cu geometrii variabile, importanța mai degrabă a dimensiunii securitare sudice decât a celei estice.
Istoria și geografia ne ajută să observăm și cum centrul de greutate al lumii s-a mutat în spațiul indo-pacific, iar acest spațiu imens, format din oceanele Pacific și Indian, reprezintă un teatru strategic unitar.
Însă cele două științe ne permit să avem o imagine mai realistă, dincolo de fotografiile publicate pe Facebook, cu diverse întâlniri externe, a locului țării noastre în lume, în Uniunea Europeană și în regiunea noastră, despre capacitatea noastră de a mai juca vreun rol. Desigur, cu aceste două instrumente putem să fim mai atenți și la știrile de substanță precum demografia, cele care privesc disparitățile regionale, proiectele industriale paneuropene și dacă țară noastră este parte sau nu, calitatea investițiilor, atunci când acestea au loc.
În rest, anul 2021 nu a fost nici mai bogat și nici mai sărac în evenimente, dar importanța a ceea ce s-a întâmplat are nevoie de perspectivă. Astfel, urmează să vedem în anii care vor veni ce impact a avut retragerea americană din Afganistan și felul în care se va redistribui influența diverselor puteri regionale în acest spațiu eliberat de occidentali. Urmează, de asemenea, să observăm și ce înseamnă aceste întâlniri și conversații dintre liderii americani și cei ruși cu referire la Ucraina și dacă declarațiile date presei ascund cu adevărat divergențe profunde.
„SĂ DĂM TIMP TIMPULUI“. Cervantes avea o vorbă care este fundamentală în înțelegerea evenimentelor, „să dăm timp timpului“. Cu alte cuvinte, să căutăm să luăm distanță față de zgomotul produs în jurul evenimentelor care de multe ori ne îndepărtează de înțelegere și să ne oferim timp pentru reflecție și perspectivă. Pe această notă, vă dau întâlnire în călătoria noastră în lumea evenimentelor externe în 2022.
Acest articol a apărut în numărul 130 al revistei NewMoney (27 decembrie 2021 – 16 ianuarie 2022)
