Filosofia șpăgii: Sorin Ovidiu Vîntu dezvăluie din închisoare adevărata miză a OUG 13
Decretul privind grațierea este dedicat „funcționărimii”, susține Sorin Ovidiu Vîntu într-un interviu acordat din închisoare jurnalistului Radu Banciu pentru B1 TV. Omul de afaceri amendează modul în care a fost comunicat motivul emiterii decretului.
„Un decret de grațiere nu este așa cum se comunică, act de caritate, este o decizie politică. Iar clasa politică ia o asemenea decizie în funcție de necesitățile statului. Ce probleme majore are România astăzi? Mă rog, una mare și una mică. Funcționărimea refuză să mai semneze. De ce? Pe lanțul de decizie într-un sistem trebuie să fie unul sau doi care să aibă un cadavru în dulap. Și îi e frică să nu fie descoperit, să nu atragă atenția asupra lui și de aia nu mai semnează”, arată Sorin Ovidiu Vîntu.
Vîntu merge mai departe și spune că actul normativ privind grațierea trebuie aprobat, pentru că retragerea lui a condus la un blocaj în sistemul public. „Orice program ai vrea să inițiezi se lovește de acestă reticență a funcționărimii. Și atunci ești obligat să dai un decret de grațiere care să le arunce afară cadavrele din dulap. Cu ce dai acel decret de grațiere? Îl dai cu faptele respective. Mită și așa mai departe. Nu vii și comunici, vai săracii hoți stau câte trei în pat, îi mănâncă ploșnițele și trebuie să dai un decret de grațiere. E un fâs care nu rezolvă problema”, a mai spus Vîntu, în interviul pentru postul TV B1.
Vîntu: Șpagă 40% din contract
Omul de afaceri mai spune că actele de corupție nu au tras România în jos, ci dimpotrivă. „Fără corupție nu există dezvoltare. Evident, ne dorim să fie în doze ceva mai rezonabile”, adaugă Vîntu. Însă pentru limitarea corupției, omul de afaceri felicită Direcția Națională Anticorupție pentru acțiunile derulate până în 2015. „Politicienii ajunseseră de un tupeu extraordinar. Voiau și 40% dintr-un contract. Efectiv, lăcomia nu mai avea margini. Omul de afaceri era obligat să fure 400% ca să-și scoată și el banii să dea șpaga. DNA-ul a reușit să curețe. Majoritatea cazurilor pe care le vedeți sunt până în 2015. În 2016 și 2017 nu mai sunt așa mulți hoți. A intrat frica în ei”, clarifică Vîntu.
Citiți și: The Economist, despre protestele din România: „poporul împotriva pungașilor”
Citiți și: Toate afacerile cu statul ale deputatului care vrea să pună tunurile cu apă pe manifestanți
La data de 22 iulie 2016, Sorin Ovidiu Vîntu a fost încarcerat în urma unei condamnări de şase ani şi două luni de închisoare în dosarul Petromservice, alături de el fiind condamnat şi fostul sindicalist Liviu Luca la şase ani de detenţie. În primă instanţă, Sorin Ovidiu Vîntu fusese condamnat, pe 9 februarie 2015, la şase ani şi patru luni de închisoare. Tribunalul Capitalei a decis atunci condamnarea afaceristului la două pedepse de câte patru ani de închisoare pentru infracţiunile de spălare de bani şi a dispus achitarea lui pentru instigare la delapidare. În urma contopirii celor două pedepse, instanţa a dispus ca omul de afaceri să execute şase ani şi patru luni de detenţie. În 24 ianuarie 2014, omul de afaceri a fost condamnat de instanţa supremă la doi ani de închisoare cu executare în dosarul favorizării lui Nicolae Popa, iar anterior, a fost condamnat la doi ani de pentru şantajarea lui Sebastian Ghiţă.
Precedentul FNI
Vîntu a devenit cunoscut odată cu prăbușirea Fondului Național de Investiții (FNI), un fond, în care între 200.000 și 300.000 de români își depuseseră economiile, atrași de șansele mari de câștig. Fondul Național de Investiții s-a dovedit a avea o structură de tip piramidal (Ponzi), la ceva vreme după apariție. Profitul primilor depunători, în ordine cronologică, era asigurat nu de randamentul plasamentelor din Fond, ci de banii depuși de următorii depunători. Cu puțin înainte de prăbușire, în anul 2000, Sorin Ovidiu Vîntu a retras din Fond mari sume de bani și i-a vândut compania care administra Fondul, Gelsor, Ioanei Maria Vlas, care a devenit ulterior răspunzătoare de prăbușirea FNI. După 5 ani de procese, Vântu a fost condamnat la 3 ani cu suspendare, dar faptele au fost prescrise. Ioana Maria Vlas, președinta FNI pe 13 octombrie 2005 a fost condamnată la 20 de ani de închisoare în cazul FNI, dar a fost eliberată în aprilie 2008. Pe data de 4 iunie 2009, Înalta Curte de Casație și Justiție a condamnat-o pe Ioana Maria Vlas la 10 ani de închisoare în dosarul FNI, fiind pusă în libertate, pe 20 octombrie 2010, printr-o hotărâre definitivă a tribunalului Prahova.
FOTO: Mediafax
