Filmul și banii: ce șanse au în România platformele care oferă conținut video contra cost

Andreea Neferu 19/06/2017 | 12:12 Digital
Filmul și banii: ce șanse au în România platformele care oferă conținut video contra cost

[vc_row][vc_column][vc_column_text]

Atunci când internetul este un sac fără fundpentru conținut video gratis, câți români sunt dispuși să scoată din buzunare câțiva euro pe lună pen­tru un abonament la platforme online unde pot vedea sute de filme sau seriale?

„Există o singură regulă: vânează sau vei fi vânat“, spunea la un moment dat Frank Underwood, infamul personaj interpretat de Kevin Spacey în serialul „House of Cards“ („Culisele puterii“), produs de platforma de conținut vi­­deo la cerere Netflix. De altfel, la „vâ­nă­toare“ de clienți dispuși să plă­teas­­că pentru conținut video online a por­­nit și Netflix la începutul anului trecut, când platforma americană, ajunsă acum la peste 100 de milioane de abo­­nați la nivel global, și-a lansat simultan serviciile în 130 de țări, inclusiv România. Dacă inițial Netflix s-a lansat pe plan local cu o interfață în limba engleză, în luna mai a acestui an serviciul a devenit disponibil și în limba română, alături de subtitrări pentru circa 80% din conținut.

O mișcare similară, de extindere simultană în mai multe țări, a făcut și grupul american Amazon, al cărui serviciu video online Prime Video este disponibil de la finalul anului trecut și în România. Dincolo de aceste mutări ale celor doi giganți americani, pe pia­­­ța locală există și alte platforme pe bază de abonament, cum ar fi HBO Go sau cele ale marilor trusturi media locale – Voyo/Pro TV, Antena Play/Intact, Digi Play/RCS&RDS. Lor li se adau­gă platforma Seenow a companiei româ­nești Direct One New Media, controlată de frații Teofil și Simion Mureșan, fondatorii grupului clujean Electrogroup.

Pentru a-și extinde baza de abonați, unii jucători au preferat să încheie par­teneriate cu operatori telecom: de exemplu, accesul la serviciul HBO Go este gratuit pentru anumiți clienți ai Vodafone.

UNU DIN ZECE. Dincolo de această pre­zentare succintă a pieței locale vi­deo-on-demand, România încă rămâne o țară în care utilizatorii nu sunt obiș­nuiți să plătească un abonament lunar de câțiva euro pe lună pentru conținut video online (cel mai scump abonament se ridică la 12 euro pe lună, în cazul Net­flix), mai ales atunci când există mult conținut gratuit pe internet. Concret, doar 10% dintre românii care ur­mă­­resc conținut video online plătesc pen­tru vizionarea acestuia, po­trivit unui studiu recent realizat de com­pania de cercetare iSense Solutions pentru agenția de media Initiative.

Cu alte cuvinte, piața se află încă în proces de educare, însă ponderea celor dispuși să plătească pentru conținut ar putea crește în următorii ani, mai ales ca urmare a investițiilor făcute de sta­țiile tv și de operatorii telecom. „Există în continuare foarte multe surse gra­tui­te și o cultură a vizionării piratate, în special în rândul tinerilor. Pe măsură ce piața va ajunge să fie din ce în ce mai re­gle­mentată, precum și pe măsură ce va crește nevoia de calitate a expe­rien­ței de vizionare, procentul (românilor care plătesc abonament pentru viziona­rea de conținut, n.r.) va crește de asemenea“, spune Andreea Dinescu, depu­ty managing director în cadrul Initiative.

În momentul de față nu există cifre exacte privind valoarea pieței locale a serviciilor video la cerere, dar la o estimare grosso modo, aceasta nu poate fi mai mare de câteva milioane sau zeci de mili­oane de euro anual. Așadar, o contri­buție destul de ane­mică la piața globală, care se ri­dica în 2016 la 16,3 miliarde de dolari, potrivit raportului „Digital media: Vi­deo-on-demand“, reali­zat de Statista.

Ca o paran­teză, aproape 60% din aceasta este concentrată în Statele Unite ale Americii, de unde provin de altfel și ju­mătate dintre cei peste 100 de mili­oane de clienți ai Netflix. Chiar și așa, Europa și, evident, și România ar putea fi o bază bună de creștere pentru jucă­torii de profil.

„Europa este una dintre piețele cu cea mai mare rată de creștere. Avem multe de învățat din țări precum România. Încă suntem în creștere“, spune Jonathan Friedland, chief communications officer în cadrul Netflix. El nu a precizat câți abonați are Netflix în prezent în România.

Ca o paranteză, Netflix produce și seriale sau filme special pentru anumite piețe, iar vestea bună este că și România ar putea să se numere printre acestea pe viitor. „Ne gândim și la producția de conținut în România. Vă dau un

exemplu: am distribuit un film regizat de Cristian Mungiu („4 Luni, 3 Săptămâni și 2 Zile“, n.r.) în Statele Unite și a fost de succes“, a mai spus Friedland, în timpul unei vizite la București.

CU OCHII PE TV. Românii petrec, în medie, aproximativ 42 de ore pe săptămână urmărind în mod activ conținut tv sau video, potrivit raportului ConsumerLab TV&Media, realizat de Ericsson și dat pu­blicității la finalul anului trecut. Chiar dacă televiziunea tradițională începe să piardă din cota pe care o deține din timpul total de vizionare, aceasta rămâne de aproape două ori mai mare față de orice alt conținut video (fie el gratis sau plătit).

În timp însă, cifrele ar putea să încline la un moment dat în balanța serviciilor on­line pe bază de abonament. Iar, în mod surprinzător, creșterea va veni nu din segmentul generațiilor nativilor digi­tali, ci mai degrabă din cel al persoa­nelor cu vârste cuprinse între 45 și 55 de ani, potrivit datelor Initiative.

„(Motoarele de creștere a pieței de con­­ținut video pe bază de abonament, n.r.) sunt educarea pieței, un conținut variat și de calitate, precum și calitatea experienței de vizionare“, conchide Andreea Dinescu de la Initiative.

Și apropo de conținutul de calitate, a apă­rut un nou sezon „House of Cards“.

[/vc_column_text][vc_text_separator title=”Plătit sau gratuit?” color=”juicy_pink”][vc_column_text]Unu din zece români care urmăresc conținut video online plătește pentru vizionarea acestuia, potrivit unui studiu realizat de iSense Solutions pentru Initiative. Românii se uită la conținut video (plătit sau gratuit) pe toate tipurile de dispozitive electronice.[/vc_column_text][vc_column_text]

  • O CHESTIUNE DE GADGET-URI. Aproximativ 86% dintre români vizionează conținut video online pe PC sau laptop, în timp ce smartphone-ul este utilizat de 60% dintre aceștia, fiind urmat de tabletă (30%) și smart TV (30%).
  • LAPTOP/PC. YouTube și Facebook sunt canalele preferate de români pentru a urmări conținut video online pe laptop sau PC, indiferent că este vorba de videoclipuri muzicale, filme sau altele.
  • TELEFOANE INTELIGENTE. Pe smartphone-uri, YouTube și Facebook sunt preferate de români pentru vizionarea de conținut video. Doar 5% dintre români plătesc pentru a urmări conținut video pe smartphone-uri, prin abonamente la site-uri precum Netflix, HBO Go, Voyo, Antena Play sau altele.
  • TELEVIZOARE INTELIGENTE. Pentru a viziona conținut video online pe smart TV, românii preferă tot YouTube. 15% dintre aceștia plătesc pentru conținut video online, iar, în general, românii preferă să vadă la tv filme, videoclipuri muzicale și seriale.

[/vc_column_text][/vc_column][/vc_row]

 


FOTO: Guliver / Getty Images

A debutat în presa scrisă în urmă cu opt ani. În 2013, a absolvit cursurile programului de pregătire intensivă în jurnalism „Economic and Political Reporting from Southeast Europe”, organizat la Londra și la Berlin de agenția de presă Reuters, iar în 2015 a participat la cursurile școlii de vară Online and Multimedia Journalism, organizată de Deutsche Journalistenschule la Munchen. În 2013, a câștigat premiul „Florin Petria” pentru jurnalism economic, iar în 2015 a fost unul dintre laureații concursului Tânărul Jurnalist al Anului, secțiunea Economie. Anterior, Andreea a lucrat la Ziarul Financiar. În prezent, la NewMoney, Andreea acoperă din punct de vedere editorial domeniile construcții și imobiliare.