Filmul „Madam C.J. Walker: milionară prin forțele proprii“, un instrument informativ și educativ excelent

Oana Borviz 08/05/2020 | 13:34 Timp Liber
Filmul „Madam C.J. Walker: milionară prin forțele proprii“, un instrument informativ și educativ excelent

Cu o poveste precum cea a lui Madam C.J. Walker înțelegi mai bine ce ai de făcut atunci când vrei totul de la viață. Și, deși decorul este cel al începutului de secol XX, știi că obstacolele pe care trebuie să le depășești sunt cam ace­leași, indiferent în ce epocă trăiești.

Dacă nu faceți parte din categoria celor care au adoptat „terapia de expunere masochistă“, cum numește The Guardian faptul de a viziona filme despre dezastre medicale de genul „Contagion: Pericol nevăzut“ și „Alerta“ („Outbreak“), atunci „Madam C.J. Walker: milionară prin for­țele proprii“ („Self Made“) ar putea fi o alegere nemaipomenită de escapism în această perioadă.

Lansată la sfârșitul lui martie pe Net­flix, miniseria „Madam C.J. Walker: mili­onară prin forțele proprii“ propune o poveste mai puțin cunoscută, cea a lui Madam C.J. Walker, prima femeie milio­nară din SUA care și-a făcut averea dezvoltând o linie de produse cosmetice și de îngrijire a părului pentru femeile de culoare.

Bazat pe cartea biografică „On Her Own Ground“, scrisă de stră-strănepoata lui Walker, A’Lelia Bundles, filmul dezvă­luie nu doar felul în care o femeie afro-americană a construit un imperiu, ci și cum a reușit să triumfe împotriva dispre­țului, adversității, sexismului și rasismu­lui într-o epocă în care nimeni nu dădea vreo șansă femeii.

EXPERIENȚĂ PERSONALĂ. Cunoscută inițial ca Sarah Breedlove, Madam C.J. Walker s-a născut la doi ani după emanciparea scla­vilor din 1862, trăind ca femeie liberă, dar cu posibilități limitate (își câș­tiga traiul din spălatul rufelor). Rămasă orfană la 4 ani, căsătorită la 14 ani, Walker (nume luat după cel de-al treilea soț) avea pro­bleme severe cu podoaba capilară, aspect ce i-a afectat încrederea și modul în care se raporta la ceilalți, dar care i-a deschis, în cele din urmă, calea spre una dintre cele mai prospere afaceri din toate timpurile.

Totul se schimbă pentru ea în momentul în care la ușă îi bate superba mulatră Addie Munroe (Carmen Ejogo), promo­vându-și propria linie de produse pentru păr. Acest personaj (inspirat de Annie Turnbo Malone, femeia care a avut, la acea vreme, o afacere de succes în îngrijirea părului și în care Sarah a fost impli­cată înainte de a demara propriul business) îi îngrijește părul cu pomezile sale, redându-i frumusețea și strălucirea. Expe­riența o schimbă radical pe Sarah, care-și redobândește încrederea în sine și care vrea să-i mulțumească salvatoarei ei vânzându-i mai bine produsele.

Dar salvatoarea este ofensată de propunere și din acel moment cele două de­vin dușmani redutabili, Walker ambițio­nându-se să pună pe picioare o afacere care s-o depășească cu mult pe cea a lui Addie, iar Munroe concentrându-și toată energia în a-i pune bețe-n roate.

Nici că se putea o alegere mai bună în rolul tenacei Madam C.J. Walker decât Octavia Spencer, o actriță cu imense po­si­bilități de exprimare, care și-a demons­trat versatilitatea în filme de Oscar (drama bio­gra­fică „Figuri ascunse“, fantasy-ul „Forma apei“, horrorul „Ma“), dar care aici are șansa de a-și etala mult mai bine talentul, personajul permițându-i să atingă tonuri emoționale extrem de diverse.

INTERCONEXIUNI. Cu un scenariu scris de Nicole Jefferson Asher și Elle Johnson, filmul explorează viața femeii care, folo­sindu-se de propria poveste, și-a făcut o misiune din a aprecia și a îngriji frumu­sețea femeilor de culoare. Și pentru că frumusețea acestora a fost întotdeauna legată și de părul lor, filmul insistă pe „greutatea culturală și simbolică“ a pă­ru­lui, care a stârnit probleme de rasă, poli­tică și istorie, dar care a constituit și motiv de mândrie și glorie.

„Surorilor, surorilor, să vorbim despre păr! Părul poate fi libertate sau robie. Alegerea este a voastră“, le spune Sarah clientelor sale, insuflându-le curajul de a-și afișa frumusețea și de a accepta faptul că podoaba capilară în sine poate fi o declarație a propriului lor spirit.

Povestea lui Walker este, cum scrie pe rogerebert.com, „una de devoțiune, ingeniozitate și echilibru absolut pe fundalul rasei postsclavie și al opresiunii de gen“. Filmul explorează „natura expansivă“ a afro-americanilor, fațetele vieții lor de la sfârșitul anilor 1800 (începând cu vesti­mentația și până la modul lor de a vorbi și de a se distra).

Deși este un film de epocă în care se aude mult blues clasic, miniseria folo­sește și cântece, și fragmente din melodii contemporane precum „Creator“ (Santigold) sau „Woman“ (Diana Gordon). Acest stil de a folosi interludiile se regă­sește și la nivel vizual, în felul în care sunt mixate scenele de epocă cu cele contemporane (cu Walker și Munroe due­lându-se, spre exemplu, într-un ring de box, cu chelnerițe dansând ca într-un musical de pe Broadway).

În această interconexiune de imagini și frânturi muzicale prinde viață un interesant Indianapolis al începutului anilor 1900, cu femei purtând combinezoane și bărbați încălțați cu cizme cu buton, cu saloane îmbietoare în care se servește ceaiul și cluburi de noapte cu atmosferă captivantă, cu povești amoroase intri­gante (cum sunt cele trăite de fiica lui Walker, Lelia, care ajunge să fie cunos­cută ca patroană a artelor din acea vreme).

EXEMPLU DE URMAT. Anacronismul este de ajutor nu doar pentru a îmbrăca filmul într-o haină extravagantă, pentru a puncta toate acele perioade tulburătoare și pline de emoții din viața lui Walker, ci și pentru a crea un liant între realizările acestei femei și timpurile noastre. Walker, ce face parte dintr-o tradiție

de femei-antreprenori de culoare precum Elizabeth Keckley (modista soției preșe­dintelui Lincoln) și Maggie Lena Walker (primul președinte-femeie al unei bănci americane), a revoluționat industria fru­museții, a făcut schimbări sociale, des­chizând fabrici și saloane conduse de femei de culoare, a inspirat generații întregi de femei prin felul în care a prosperat, gestionând toate detaliile legate de businessul ei: design de produse, fabricație, angajarea și formarea forței de muncă.

Filmul „Madam C.J. Walker: milionară prin forțele proprii“ devine, din această perspectivă, un instrument informativ și educativ excelent, ce deschide porți spre universuri de învățare alternativă în care toți cei cu visuri mari găsesc forța să și le îndeplinească.