Fillon contra Le Pen: ce promit programele politice ale principalilor candidați la președinția Franței

Mimi Noel 28/12/2016 | 11:14 Global
Fillon contra Le Pen: ce promit programele politice ale principalilor candidați la președinția Franței

[vc_row][vc_column][vc_column_text]

În contextul alegerilor prezidențiale ce vor avea loc anul viitor în Franța, retorica preelectorală anunță o pendulare între mesajele antiimigraționiste, pe de o parte, și cele care vizează redu­ceri fiscale și o reformă profundă pe piața muncii, pe de alta.

În ultimii 30 de ani, alegătorii francezi au ales lideri care au tratat superficial pro­blemele de fond ale politicii economice. Însă alegerile prezidențiale din 2017 ar putea aduce o schimbare majoră din acest punct de vedere. Fostul premier, François Fillon, candidatul de centru-dreapta, este un neothatcherist care a anunțat că va reduce cheltuielile publice (adoptând varianta unui guvern mai suplu și tăind în cinci ani 500.000 de slujbe din aparatul public, n.r.), va scă­dea fiscalitatea în cazul companiilor și celor bogați și va dilua mult măsurile protec­ționiste care guvernează piața muncii, avantajându-i în primul rând pe angajați.

Principalul său rival, Marine Le Pen, președinta Frontului Național (partid de extremă dreapta), a anunțat un plan eco­­nomic care ar putea fi ușor confundat cu o broșură marxistă, în care fie se cere na­­ționalizarea băncilor, fie se face o apo­logie a creșterii protecției sociale și a spo­­ririi barierelor comerciale.

DREAPTA vs. EXTREMA DREAPTĂ. Mă­­su­­rile drastice propuse de ambii can­di­­dați reflectă însă problemele economiei franceze, marcată în ultimii cinci ani de o creștere anemică și de o rată a șo­ma­jului ridicată, de 10%.

Pariul lui Fillon: după cinci ani de stagnare, este convins că francezii sunt dis­puși să își asume o diminuare a pro­tec­ției sociale pentru ca, în schimb, să dea o șansă creșterii economice. „Franța nu își va mai accepta declinul“, le-a spus Fillon fanilor adunați pentru a sărbători vic­toria din 27 noiembrie, când a fost no­­minalizat candidatul de centru-dreapta pentru alegerile prezidențiale de la anul.

În contrapartidă, Le Pen mizează pe faptul că alegătorii își doresc mai multă protecție socială nicidecum mai puțină, cum cere Fillon. Propunerile economice ale candidatei de extremă dreaptă, puse în umbră până acum de cohorta de mesaje antiimigraționiste, antieuropene, ajung abia acum în atenția electoratului. Pe fondul debusolării totale care dom­nește în rândul socialiștilor, conduși de extrem de nepopularul președinte în exercițiu François Hollande, sondajele in­­dică faptul că Fillon și Le Pen sunt dați aproape sigur drept rivali în al doilea tur de scrutin, programat să aibă loc pe 7 mai 2017. Pe 2 decembrie, Hollande a anunțat că nu va mai candida pentru un al doilea mandat, conștient că stânga franceză nu a reușit relanseze țara nici pe plan econo­mic, nici pe plan in­ter­național, adân­cind declinul fostei mari puteri europene. O stângă de care s-au săturat până și sindicatele, scrie ironic presa franceză cu re­ferire la situația economică deplorabilă.

marine-le-pen_getty_newmoney
Marine Le Pen, fiica lui Jean-Marie le Pen, conduce de cinci ani Frontul Național. Sursa foto: Guliver / Getty Images

 

Electroșoc pro-business. Într-un interviu difuzat de radioul Europe 1 pe 27 noiembrie, Le Pen a atacat programul politic al lui Fillon, numindu-l cel mai prost posibil pentru Franța. Principalul consilier al lui Le Pen, Florian Philippot, a comparat propunerea lui Fillon de a reduce cu 100 de miliarde de euro cheltuielile guvernamentale cu cadoul otrăvit făcut Greciei de Troika, formată din Co­misia Europeană, Banca Centrală Euro­peană și Fondul Monetar Interna­țional, care au decis măsuri fiscale draconice pentru a salva in extremis Gre­cia de la fa­li­ment. „Cum rămâne însă cu cei săraci și cu clasa de mijloc?“, a întrebat acesta re­­toric într-un interviu televizat.

Fillon este un conservator care pro­mite revigorarea valorilor Franței. Spre exemplu, promite o linie mai dură în ceea ce privește respectarea ordinii și legii, dar și o apropiere de Rusia, capitole unde se suprapune, într-o oarecare mă­sură, cu pozițiile adoptate de Le Pen în privința acestor chestiuni. Asta s-a văzut și în timpul alegerilor primare: Fillon a reușit să câștige foarte multe voturi în zo­nele de coastă mediteraneene, acolo unde, în mod tradițional, lepenismul se bucură de un sprijin foarte puternic.

Le Pen, în schimb, are aderență mare la alegătorii din clasa muncitoare care au senzația profundă că sistemul se află într-un soi de blocaj și face aproape totul în detrimentul lor. Amintește deja foarte mult de retorica republicanului Donald Trump, președintele recent ales al SUA, doar că planul economic lepenist virează brusc și foarte spre stânga comparativ cu cel propus de noul președinte american.

Le Pen susține că va naționaliza băn­­cile pentru a forța mai multe in­ves­tiții în industria franceză, pentru a co­­bo­­­rî vârsta de pensionare, pentru a spori beneficiile pentru cei cu venituri mici sau pentru a conserva măsurile protec­țio­­niste de pe piața muncii – printre ele o săptămână de lucru de 35 de ore (Fillon a propus 39 de ore pentru func­țio­na­­rii publici, n.r.).

Este o platformă care se potrivește perfect cu mesajul populist al Frontului Național. „Atât rata șomajului care se încăpățânează să rămână extrem de ridi­cată, cât și creșterea economică neverosimil de scăzută pentru o mare putere mondială cum este Franța sunt conside­rate de Frontul Național drept eșecul altora“, explică Bruno Cavalier, economist-șef al firmei Oddo Securities din Paris. „Dau vina pe globalizare, pe concurența străinilor, pe funcționarii de la Bruxelles. Le Pen le spune alegătorilor că «Ne ba­zăm pe un sistem care a eșuat. Este momentul să încercăm ceva total diferit»“, a adăugat Cavalier.

ÎN POLE POSITION. Concentrându-se pe doi factori care au fost considerați res­ponsabili pentru creșterea economică ane­mică, Fillon a promis să schimbe radical legislația muncii și să scadă impozitarea companiilor de la 34,4% (cea mai mare dintre toate economiile europene) la 25%. „Programul lui este extrem de realist și serios pentru comunitatea de business“, a spus pentru radio Bloomberg Pierre Gattaz, directorul asociației pa­tro­nale Medef. În schimb, Le Pen con­sideră că guvernul trebuie să fie un protector al angajaților. „Alegătorii ei sigur nu sunt directorii executivi“, ex­plică Stéphane Henry, avocat specializat în le­gis­lația muncii din cadrul Paul Hasting din Paris.

O altă provocare mare pentru Fillon este să fie convingător pentru mult mai mulți francezi cu drept de vot decât cei aproape trei milioane de alegători din mediul rural, bărbați în vârstă care l-au sprijinit în timpul alegerilor primare, crede Bruno Cautrès, profesor la Sciences Po din Paris. Deocamdată, nu s-au strâns su­ficiente semnale că s-ar forma un cu­rent de opinie favorabil remediilor economice și sociale propuse până acum de Fillon.

Totuși, sunt sondaje care sugerează că este posibil ca Fillon să crească în popularitate. O cercetare făcută pe 29 noiembrie de casa de sondaj Kantar Sofres-OnePoint indică faptul că politicianul ar putea obține un scor de 34% în primul tur al alegerilor prezidențiale din aprilie 2017, în timp ce Le Pen nu ar de­păși pragul de 26%. Restul procentelor vor fi adjudecate de socialiști, ecologiști și de par­tidele-balama. În turul doi, sondajul a indicat că Fillon ar putea câștiga de­tașat în fața lui Le Pen cu 66%.

Un alt sondaj realizat pe 27 noiembrie de firma Harris Interactive a livrat rezultate similare, potrivit cărora Fillon ar obține 67% din voturi, iar Le Pen 33% în turul doi.

VICTORII NECONVINGĂTOARE. Deși sprijinul de care se bucură Frontul Na­­țio­nal a continuat să crească în ultimii ani, partidul nu a reușit până acum nicio vic­to­rie electorală consistentă. De­­ține doar două dintre cele 577 de locuri ale Adu­nării Naționale. În ale­ge­rile legislative din decembrie anul trecut, a obținut 27% din voturi la nivel na­ți­o­nal, dar, cu toate acestea, nu a reușit să se impună și să preia controlul în nicio regi­­une a Franței.

O mare problemă pentru Le Pen este că mulți dintre alegătorii francezi din clasa muncitoare au convingeri adânci de stânga. Chiar dacă nu prea le sunt pe plac măsurile capitaliste ale lui Fillon, s-ar putea să le placă și mai puțin pozi­ții­­­le antiimigraționiste, antimusulmane și antieuropene promovate de lepeniști. În timp ce partidul lui Le Pen ar împinge lucrurile până la un eventual Frexit, son­dajele indică faptul că sprijinul france­zilor pentru UE a crescut pe fondul ieșirii Marii Britanii din Uniune și al efectelor acesteia – devalorizarea lirei și instabilitate politică. Prin urmare, Oddo Cavalier ridică o întrebare pertinentă: va reuși oare Le Pen să îi convingă pe alegătorii de stânga să adere la acest gen de „dezorganizare“?

 

[/vc_column_text][vc_text_separator title=”Fillon contra Le Pen” color=”juicy_pink” border_width=”2″][vc_column_text]Cine sunt cei doi rivali politici care se vor înfrunta în turul doi al alegerilor prezidențiale franceze din 2017.[/vc_column_text][vc_column_text]

  • FRANÇOIS FILLON. Fost prim-ministru sub președinția lui Sarkozy (2007-2012). Va candida în 2017 cu o platformă conservatoare, catolică, austeră din punct de vedere social, neașteptat de liberală pe plan economic. Admirator al lui Margaret Thatcher, dar și bun prieten cu Vladimir Putin din perioada în care a fost premier, Fillon și-ar dori crearea unui guvern al zonei. Consideră imperialismul american o amenințare la adresa Europei. Este împotriva căsătoriilor homosexuale.
  • MARINE LE PEN. Fiica cea mică a lui Jean-Marie Le Pen, Marine (47 de ani) a fost avocat între 1992 și 1998 și europarlamentar din 2004. De cinci ani, conduce Frontul Național (FN), partid extremist, xenofob şi eurofob, fondat de tatăl ei în 1972. Cotată cu 30-35% din intenţiile de vot, Marine Le Pen a știut să exploateze la maximum două dintre cele mai mari temeri ale francezilor: scăderea puterii de cumpărare și riscul șomajului. A promis că va păstra săptămâna de lucru de 35 de ore.

[/vc_column_text][/vc_column][/vc_row]

 


Articol preluat din Bloomberg Businesweek

de Carol Matlack, Mark Deen, Helene Fouquet, adaptare de Mimi Noel

FOTO: François Fillon promite un „electroșoc” pro-business, dacă va ajunge la Élysée. Sursa foto: Guliver / Getty Images

Are o experiență de peste zece ani în jurnalism. A început la agenția națională de presă Rompres, iar în 2006 s-a alăturat echipei care se ocupa de ediția în limba română a publicației americane BusinessWeek. În 2007, a completat echipa de jurnaliști care pornea revista de afaceri Money Express. Domeniile acoperite au variat, de la retail la FMCG, farma, fonduri de investiții, fuziuni și achiziții, IT&C. A realizat interviuri cu cei mai proeminenți oameni de afaceri români, antreprenori locali, dar și cunoscuți oameni de afaceri străini, precum directorul executiv al Microchip, Steve Sanghi, sau fostul director executiv al Sony America, Michael Schulhof. Mimi Noel lucrează ca Account Manager la AMICOM din 2012. La NewMoney, se ocupă de subiectele internaționale.