„Ferma animalelor”: mai mult decât literatură
[vc_row][vc_column][vc_column_text]
Editura Polirom a lansat o nouă ediție a romanului „Ferma Animalelor“ de George Orwell. Povestea publicată de autorul britanic în 1945, ca o satiră la adresa stalinismului s-a impus drept una dintre cele mai acide critici ale populismului transformat în sistem de represiune.
Cum se întâmplă în multe cazuri în care un roman se dovedește mai mult decât literatură, și față de povestea animalelor care preiau puterea într-o fermă încercând să scape de tratamentul crud al stăpânului, sensibilitățile politice s-au dovedit vulnerabile. Așa se face că problemele au început încă înainte de publicare.
SPERIETURI ȘI INTERDICȚII. Orwell a scris „Ferma Animalelor“ în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, fără să ascundă faptul că sarcasmul poveștii era îndreptat spre regimul din Uniunea Sovietică sub Stalin. Editorii britanici s-au temut să publice un volum care ar fi lezat sensibilitatea unei puteri aliate. Iar, atunci când au părut convinși să accepte publicarea (cum s-a întâmplat în cazul Jonathan Cape), câte un oficial britanic de la Ministerul Informațiilor i-a convins să renunțe, arăta BBC în 2008.
Romanul a fost trimis la tipar de Secker and Warburg în 1945, dar prefața în care Orwell se plângea de cenzura britanică nu a mai fost inclusă în prima ediție.
Din acel moment a început odiseea interdicțiilor romanului în toate colțurile lumii. A fost interzisă în URSS, dar și în alte țări comuniste, a fost cenzurată pentru idei comuniste în Statele Unite, dar cartea a fost găsită incomodă și în Emiratele Arabe (2002) unde a fost scoasă din școli din cauza porcilor vorbitori care intrau în contradicție cu valorile islamice. O variantă adaptată pentru scenă a fost blocată în Kenya în 1991, înfățișarea sarcastică a liderilor corupți fiind acolo principala problemă.
POVESTEA. Fabula pare cunoscută oricui a trecut prin fața unui televizor care a prins fie desenul animat din 1954, fie adaptarea pentru televiziune realizată de Hallmark în 1999. Animalele de la ferma Manor îl alungă pe Domnul Jones, proprietarul cam bețiv al curții, și preiau puterea în ogradă. Porcii sunt cei care schițează planurile ideologice ale noii societăți bazate pe șapte legi menite să rezolve problemele: „Omul este singurul nostru duşman adevărat. Scoateţi Omul din scenă şi cauza fundamentală a foametei şi a muncii excesive este abolită pentru totdeauna“.
MODIFICĂRILE. Ce nu știe cine nu a pus mâna pe carte este că amândouă versiunile realizate pentru ecran au îndulcit acțiunea. Și curățarea de elementele deprimante nu a avut numai motive estetice. Anul trecut The Telegraph a povestit cum a fost realizată varianta din 1954, primul film de animație de lungmetraj realizat în Marea Britanie. Premiera a avut loc la Națiunile Unite în New York și în presă au apărut titluri entuziaste.
În 1974, ofițerul de informații și scriitorul Everette Howard Hunt a mărturisit că a avut misiune din partea CIA să obțină drepturile pentru ecranizarea „Fermei Animalelor“ de la autorul britanic. Așa se face că prima variantă cinematografică a simțit nevoia să lase o urmă de speranță inventând o răsturnare a regimului porcilor transformați din salvatori în dictatori. Nici filmul pentru televiziune nu a putut să se abțină de la rezolvarea din condei a perspectivei întunecate lăsate în carte.
REEDITARE. Bogdan Alexandru Stănescu, consilier editorial la Polirom, a povestit pentru New Money: „«Ferma Animalelor» e un titlu care la Polirom a ajuns la a treia ediție și care bate în 50.000 de exemplare vândute, din 2002 încoace. Deci, pe șleau spus: e autorul nostru, i-am tradus aproape toate cărțile, am simțit nevoia unei ediții noi pentru a reîmprospăta oferta. «Ferma Animalelor», alături de sora ei, „1984“, sunt ceea ce se numește steady sellers, cărți cu ritm mediu, dar constant de vânzare. În cazul unor autori catalogați drept modern classics, cererea rămâne constantă. Ceea ce poate face un editor pentru a stimula interesul este să reîmpacheteze produsul din vreme-n vreme, ceea ce am făcut și noi. În clipa de față, oferta noastră include o ediție de masă, cu un preț redus, și una trade paper-back, pentru cei care doresc o hârtie mai bună, un aspect mai elegant. Nu am simțit vreo clipă o scădere a interesului pentru cele două titluri de mai sus“.
Traducerea din limba engleză este semnată de Mihnea Gafița, care a impus varianta românească a poveștii încă de la începutul anilor ’90, după căderea comunismului.
[/vc_column_text][vc_text_separator title=”Satiră” color=”juicy_pink” border_width=”2″][vc_column_text]„Ferma Animalelor“ a fost scrisă între noiembrie 1943 și februarie 1944.[/vc_column_text][vc_column_text]Importanță. Revista Times a inclus-o între cele mai bune o sută de romane de limbă engleză.
Nelămurire. Chiar dacă s-a pus întrebarea, Bob Dylan nu a lămurit niciodată dacă Dl Jones din piesa sa „Ballad of a Thin Man“ are legătură cu personajul din romanul lui Orwell.
Cântec. „Animalele din Anglia“, cântecul pe care îl folosesc personajele din poveste doar în primele pagini ale cărții, face aluzie la faptul că, pentru o vreme, Uniunea Sovietică a folosit ca imn „Internaționala“.[/vc_column_text][/vc_column][/vc_row]
FOTO: Guliver / Getty Images