Facebook, ca armă de propagandă: peste 12 milioane de conturi deschise în Filipine sunt false

Mimi Noel 18/01/2018 | 17:07 Global
Facebook, ca armă de propagandă: peste 12 milioane de conturi deschise în Filipine sunt false

Acest articol apare în numărul 31 (8-21 ianuarie) al revistei NewMoney

Dacă la început, guvernele represive au manifestat suspiciune față de Facebook și alte rețele sociale, acum multe au îmbrățișat cu entuziasm aceste platforme și le-au transformat încet-încet în ade­vărate arme pe care le folosesc împotriva opoziției politice, presei, ONG-urilor sau minorităților. Este și cazul regimului de la Manila condus de Duterte.

Rodrigo Duterte pășește în aula Universității De La Salle plină ochi de studenți care îl salută și fac poze cu cel mai popular politician al momentului de la Ma­nila. La capătul culoarului uman format, Duterte este așteptat de Maria Ressa, cofondator al Rappler, cel mai mare site de știri din Filipine.

Ressa, o legendă a jurnalismului filipinez, i-a invitat pe cinci dintre candidații la alegerile prezidențiale din 2016 la un forum organizat de Rappler în ianuarie și intitulat #Liderulpecareîlvreau. Dintre toți, doar Duterte a participat. A răspuns timp de două ore întrebărilor venite via Facebook, platforma fiind de altfel și cosponsor al forumului. Evenimentul a fost un moment de apogeu pentru intervievator, dar și pentru protagonist. Dacă pentru Ressa și compania ei fondată acum patru ani a însemnat un plus mare de notorietate, pentru Duterte, fostul primar al Davao City și poreclit cel care pedepsește pentru mo­dul brutal în care a reprimat criminalitatea în oraș, a fost o ocazie excepțională să-și expună pă­re­rile. Și totul a fost transmis de 200 de canale de televiziuni și posturi de radio.

PREȘEDINTELE-FACEBOOK. Filipine este o țară prin­cipală pentru Facebook – numărul de telefoane inteligente îl depășește pe cel al locuitorilor, iar 97% din filipinezi care intră pe internet au cont de Face­book. Forumul amintit a însemnat pentru Du­terte poarta de intrare în lumea Millenials (cei care azi au între 18 și 34 de ani, n.r.), generația despre care se poate spune că trăiește practic pe platforma fon­dată de Mark Zuckerberg.

Și, deși are 71 de ani, Duterte a înțeles repede ce avantaje îi poate aduce platforma digitală. A angajat strategi care l-au ajutat să-și transforme întreaga prezență digitală până atunci extrem de modestă. A ajuns să-și creeze o adevărată armată pe Facebook formată din diverse personalități și bloggeri în toată lumea. Baza largă de adepți, unii extrem de agresivi încât au fost botezați „DDS“ – suporterii Duterte-greu-de-ucis (parafrazare a cunoscutei pelicule „Die Hard“, dar și trimitere la infamele escadrile ale morții Davao Death Squad, care au ucis mii de oameni în orașul unde Duterte a fost edil).

De la alegerea sa în mai 2016, Duterte a făcut din Facebook o adevărată armă. O parte dintre acele per­sonalități, care au jucat uneori murdar pentru a contribui la victoria lui electorală, au fost aduse la Pala­tul Malacañang pe diverse funcții. Rând pe rând, pe radarul lor au intrat toți cei care i s-au opus lui Duterte, printre ei și un cunoscut senator care a sfârșit prin a fi băgat în închisoare.

FOTO: Guliver / Getty Images

 

Leila de Lima a condus o anchetă privind crimele comise în Davao de escadrilele morții la ordinul lui Duterte, pe atunci primar. Pe Facebook a pornit o virulentă campanie împotriva sa – #ArrestLeilaDeLima. La indigo, atunci când Ressa a început să investigheze modul în care guvernul folosește rețelele sociale sau când a publicat articole critice la adresa noului președinte, a început să simtă pe pielea ei forța Facebook-ului, de data aceasta împotriva ei.

FORȚA ÎNTUNECATĂ. Pentru a ajunge la birourile Rappler, trebuie să străbați străzile abrupte ale Manilei printr-un păienjeniș de motociclete, mașini mici și decoratele jeepney, cel mai popular mijloc de transport din capitala filipineză. În interiorul clădirii, muncesc circa 100 de editori, reporteri și videoreporteri care generează zilnic conținut.

Timp de aproape 20 de ani, Ressa a lucrat pentru CNN, ulterior a condus departamentul de știri al celui mai mare canal de televiziune din Filipine, ABS-CBN. Născută la Manila, dar crescută la New Jersey, Ressa a dat câteva lovituri de presă cu mai multe articole în care făcea legătura între atentatele din 11 septembrie și celule teroriste din Filipine. A scris două cărți despre rețelele jihadiste din Sud-Estul Asiei, iar în 2008 a negociat personal eliberarea a trei colegi jurnaliști care fuseseră răpiți de gruparea Abu Sayyaf din sudul Statului Filipine, cunoscută pentru apro­pierea de rețeaua teroristă Al-Qaeda.

Cu acest istoric, este surprinzător că interviul vi­deo prin care anunța lansarea Rappler acum șase ani a fost acordat via Facebook și prin care s-a pozi­ționat de la bun început în afara modelului tradițio­nal al unui canal de știri.

Până acum, Rappler și-a demonstrat seriozitatea – în 2012 acoperea obiectiv procesul pentru suspen­darea șefului Curții Supreme, iar în 2013 organiza un forum de dezbatere pentru candidații la Senat care a fost transmisă în direct pe Facebook. A urmat un alt moment important – martie 2015, când Rappler a încheiat un parteneriat cu Internet.org, un serviciu gratis creat de Facebook cu scopul de a înlesni acce­sul la internet, implicit la Facebook, pentru 5 miliarde de oameni, la acel moment.

Facebook nu se mai poziționa drept o platformă de interconectare pentru prieteni, ci ca o necesitate de bază, un instrument puternic pentru oameni să­raci și izolați din Columbia, India, Kenya, Ghana, Zambia și Filipine.

Internet.org a fost doar o parte din expansiunea globală de un deceniu a Facebook. Inițial, în țări precum Filipine, guvernele represive au manifestat suspiciune față de Facebook și alte rețele sociale, mai ales după ce au văzut că aces­tea sunt locuri unde disi­denții se simt cel mai bine, așa cum a fost cazul Primă­verii Arabe în 2011. Doar că, de dată mai recentă, ace­leași regimuri au îmbrățișat cu entuziasm aceste platforme, pe care le-au transformat încet-încet în adevărate arme pe care le folosesc pentru combate­rea opozanților – partide, ONG-uri, minorități, jurnaliști.

Se ia o țintă, se recurge la propagandă și hărțuire personalizată pe rețele precum Twitter, Instagram, YouTube care ajung să se viralizeze și astfel se cre­ează impresia că există un sprijin organic pentru autorități. O mare parte dintre acțiuni sunt făcute de cei care chiar cred în regimul de la putere, dar de cele mai multe ori activiștii online sunt plătiți să atace cu țintă. În Filipine este o rețetă care funcțio­nează cel mai bine pe Facebook.

În septembrie 2016, la trei luni după alegeri, Ressa a aflat pe pielea ei cum funcționează această rețetă. Într-o vineri, a avut loc o explozie într-o piață din Da­vao, orașul natal al lui Duterte, soldată cu 14 morți și zeci de victime. În câteva ore, Duterte a ins­taurat stare de urgență la nivel național. Cea mai citită știre în acel weekend a fost una de arhivă des­pre ares­tarea unui individ prins că planta un dispo­zitiv exploziv improvizat tot în Davao. Știrea a ajuns să circule însă pe aceleași pagini de Facebook care îl promovau pe Duterte în timpul campa­niei electorale.

Acest articol și un alt incident anterior au fost premisele deteriorării relației lui Ressa cu guvernul. La câteva ore după ce a publicat articolul „Războiul propagandei: internetul ca armă“, Ressa și Rappler au fost atacați pe Facebook cu mesaje de ură, ame­nin­țări că va fi violată etc. Ajunsese să primească 90 de astfel de mesaje pe oră. Până în noiembrie, campania #UnfollowRappler a făcut ca Rappler să piardă 52.000 dintre simpatizanții pe care îi avea pe Facebook la acel moment.

INIȚIEREA. În timpul campaniei prezidențiale din 2016, Facebook a primit cereri de la candidați cum anume să folosească mai bine platforma.

În ianuarie, o echipă a Facebook zbura către Manila, unde avea să petreacă o săptămână de pregătire cu candidații. Echipa de campanie a lui Duterte pare să fi învățat cel mai repede și mai bine, dat fiind că în scurt timp a construit un aparat întreg de lucru pe rețeaua socială care s-a dovedit cel mai eficient comparativ cu cel al contracandidaților acestuia.

Nu după mult timp au apărut și primele raportări negative legate de armata de pe Facebook a lui Duterte care disemina mesaje agresive, insulte, amenințări etc. Pasul doi – au început să curgă știrile false. În martie, pe o pagină Facebook a unui acti­vist pro-Duterte apă­rea informația, falsă evident, că Papa Francisc îl susține pe Duterte în cursa pentru președinția Filipine. Cu o lună înainte de scrutin, Duterte a reușit practic să domine conversația politică pe parcursul întregii luni aprilie, potrivit unui raport al Facebook care l-a pro­cla­mat rege absolut al con­versațiilor de pe Facebook, fiind subiectul a 64% din toate discu­țiile cu subiect electoral de pe platformă.

După ce Duterte a câștigat scrutinul, Facebook a făcut ceea ce face cu toate guvernele lumii – a înce­put să adâncească parteneriatul cu noua adminis­trație de la Manila. Duterte a interzis participarea presei independente la ceremonia de inaugurare de la Rizal Ceremonial, în schimb a fost transmisă live pe Facebook, permițându-le filipinezilor din toată lumea să aibă acces la pregătirile din culise ale înves­tirii și la ceremonia în sine.

Născut într-una dintre cele mai sărace regiuni ale țării, Duterte s-a poziționat drept un evanghelist al celor săraci. Dând vina pe abuzul de droguri și crimi­nalitate, Duterte le-a promis filipinezilor că va face ordine și în capitală, așa cum a făcut în orașul său natal. În campania de combatere a traficului de dro­guri și crimelor dusă pe străzile Davao de esca­dri­lele morții, peste 7.000 de persoane au fost ucise, iar ima­ginile cu cadavre au devenit virale.

OSTRACIZAREA. Revenind la cazul Rappler, Ressa era tot mai alarmată dat fiind că unii bloggeri care s-au îndreptat împotriva Rappler au ajuns în adminis­trația lui Duterte. De exemplu, Mocha Uson, actriță și bloggeriță, cu peste cinci milioane de fani, a devenit consilier pe comunicare.

Ajutată de echipa ei, Ressa a început să ia urma conturilor de pe care veneau cele mai virulente atacuri. A descoperit 26 de conturi inițial care postau exact același conținut, distribuit apoi pe site-uri de știri false. Încet-încet, a adunat într-o bază de date toate conturile și site-urile cu știri false și l-au numit „Rezervorul cu rechini“. Azi, rezervorul are peste 12 milioane de conturi care au creat sau diseminat mesaje pro-Duterte sau știri false. Ressa nu știe exact câte dintre aceste conturi sunt false.

Articol vizibil în întregime doar pe bază de abonament.

Are o experiență de peste zece ani în jurnalism. A început la agenția națională de presă Rompres, iar în 2006 s-a alăturat echipei care se ocupa de ediția în limba română a publicației americane BusinessWeek. În 2007, a completat echipa de jurnaliști care pornea revista de afaceri Money Express. Domeniile acoperite au variat, de la retail la FMCG, farma, fonduri de investiții, fuziuni și achiziții, IT&C. A realizat interviuri cu cei mai proeminenți oameni de afaceri români, antreprenori locali, dar și cunoscuți oameni de afaceri străini, precum directorul executiv al Microchip, Steve Sanghi, sau fostul director executiv al Sony America, Michael Schulhof. Mimi Noel lucrează ca Account Manager la AMICOM din 2012. La NewMoney, se ocupă de subiectele internaționale.