Resursele din Marea Neagră care ne-ar putea asigura independența energetică riscă să fie lăsate pe fundul mării

Mihai Nicuț 18/03/2020 | 10:42 Financiar
Resursele din Marea Neagră care ne-ar putea asigura independența energetică riscă să fie lăsate pe fundul mării

Vastele resurse de gaze ale Mării Negre, care ar putea asigura independența ener­getică a țării în viitoarele decenii și ar aduce zeci de miliarde produsului intern brut și bugetului național, par mai aproape ca oricând să fie lăsate sub fundul mării.

„Pentru prima dată, mă tem că vom trece de la «când» la «dacă».“ Declarația a fost făcută la începutul lunii trecute de Christina Verchere, CEO al OMV Petrom, una dintre companiile implicate în proiectul Neptun Deep de extracție a gazelor din Ma­rea Neagră. Este o premieră în atitudinea conducerii companiei petroliere, care a fost întotdeauna optimistă că va lua o de­cizie finală de investiție, care să permită extracția vastelor resurse de gaze din Ma­rea Neagră. Pe șleau, Verchere pune pen­tru prima dată sub semnul în­trebării viito­rul proiectului.

De ce „dacă”

În anul 2018, după o lungă perioadă de tergiversări și discuții, Parlamentul adopta, în sfârșit, Legea offshore, care s-a dorit a fi un cadru unitar pentru ex­ploatarea resurselor de hidrocarburi din Marea Neagră. Statul a calculat că va câș­tiga bani în plus. Pentru investitori însă, a dus la creșterea taxării prin impozite suplimentare, limitarea deducerilor, limitarea vânzărilor de gaze pe piața liberă, incertitudine privind stabilitatea fiscală.

Un studiu făcut de Biriș Goran arăta că, în final, 90% din profitul exploatării gazelor din Marea Neagră sunt partea statului, prin sistemul de taxare. „Ce investitor ar fi dispus să dea 90% din profitul lui, folosind, ade­vărat, resursele noastre?“, s-a întrebat re­toric avocatul Gabriel Biriș. „Tot suntem la dublul mediei europene chiar și cu impozitul nostru pe profit mai mic“, a spus atunci Biriș despre taxarea specifică secto­rului petrolier de la noi.

În 2019, Guvernul PSD Dăncilă a elaborat un draft de modificare a Legii offshore, prin care mare parte din prevederile des­cu­rajatoare pentru petroliști, introduse în era Dragnea, au fost înlăturate. Proporțiile urmau să fie mai echilibrate – 60% din pro­fit la stat, 40% pentru companii –, iar petro­liștii au salutat decizia. Guvernul a căzut, iar noul executiv PNL nu și-a mai asumat proiectul. De atunci, ministrul economiei a susținut că e nevoie de un consens politic în Parlament pentru a se modifica legea. Și, pe lângă faptul că nu s-a modificat nimic, a venit și anunțul companiei americane Exxon Mobil, care a anunțat că scoate la vân­zare partea sa de 50% din perimetrul Neptun Deep.

Despre ce gaz este vorba

În zona con­tinentală a Mării Negre se derulează două proiecte de anvergură. Primul, în zona de apă adâncă, derulat de Exxon și OMV Petrom (50% fiecare), unde s-au des­coperit rezerve potențiale de gaze de până la 84 de miliarde de metri cubi, iar al doilea, derulat de fondul de investiții american Carlyle, prin Black Sea Oil and Gas (BSOG), în zona de apă mică, are un po­ten­țial cuprins între 10 și 20 de miliarde de metri cubi. Tot în Marea Neagră a mai înce­put explorarea în proiectul Trident (90% Lukoil, 10% Romgaz) cu rezerve estimate la 30 de miliarde de metri cubi de gaze. În total, potrivit unor oficiali din fosta conducere a Agenției Naționale pentru Resurse Minerale (ANRM), ar fi vorba despre re­zerve potențiale de circa 200 de miliarde de metri cubi de gaze, consumul României pe circa 19 ani.

Dintre toate proiectele, singurul care a avansat a fost cel al BSOG. Compania a luat decizia de a extrage gazele, lucrează acum la infrastructură, iar primele gaze vor ajunge la țărm în 2021. Însă, dacă atunci Legea offshore nu se va schimba în sensul relaxării condițiilor când gazele vor fi puse pe piață, compania ar putea da sta­tul român în judecată, așa cum de altfel, voalat, a și sugerat. Motivul este simplu: față de momentul în care s-a acordat concesiunea pentru explorare-exploatare, s-au schimbat regulile.

Amânări peste amânări

Zilele trecute, șeful OMV a venit la București, unde a avut discuții cu Guvernul pe aceeași temă: modificarea legislației pentru a putea lua o decizie de investiție. Cerințele sunt clare și au fost repetate: reducerea poverii fiscale, o piață liberă pentru a se putea vinde gazul, inclusiv prin contracte pe termen lung, stabilitate fiscală și legislativă. În Neptun Deep s-au investit 1,5 miliarde de dolari până acum și mai e nevoie de alte 3 miliarde pentru a se aduce gazele în re­țeaua națională de transport, deci investitorii au nevoie de predictibilitate.

Cei de la OMV pare că s-au săturat să tot aștepte și, potrivit unor surse, ar fi anunțat Guvernul că dacă nu ia o decizie până în vară, vor fi nevoiți să retragă banii pentru proiectul din România. Implicit, Guvernul recu­noaște acest lucru.

„Punctul de vedere al meu și al premie­rului este același: Legea offshore nu se mo­difică decât în Parlament, prin consens po­litic al tuturor grupurilor parlamentare. Până nu se obține acest consens politic, nu putem modifica, vorbim de modificarea Legii offshore“, a spus ministrul economiei, Virgil Popescu. Întrebat de jurnaliști dacă reprezentanții OMV i-au adus la cu­noștință că vor să se retragă din proiectul Neptun Deep, el a răspuns: „Este exclus. Nu s-a vor­bit așa ceva la discuții“. Jurnaliștii au insistat să afle dacă este adevărat că OMV a dat termen vara acestui an pentru o decizie de investiții în Ma­rea Neagră. „Nu există ca un investitor să dea un termen unui guvern vizavi de așa ceva. Nu s-a discutat“, a spus Popescu. Când jurnaliștii au întrebat dacă acesta este termenul OMV pentru a lua decizia dacă merge mai departe cu proiectul, oficialul a arătat: „Termenul OMV este terme­nul OMV. Guvernul României nu modifică Legea offshore. Am spus acest lucru. Există un Parlament care poate să modifice o lege“.

„Green Deal”

„Îmi e mai frică de faptul că ne va opri Europa să extragem decât că ni se termină resursa de gaze. «Green Deal» ne va reduce competitivitatea.“ De­cla­rația a fost făcută recent de Adrian Volintiru, CEO al Romgaz, companie care alături de Petrom produce peste 90% din gazul românesc.

„Green Deal“ sau Pactul Ecologic European presupune ca până în anul 2050 Uni­unea Europeană să ajungă la neutralitatea climatică a economiei sale. Utilizarea combustibililor fosili va fi sever diminuată în viitor (pentru cărbune, acest lucru se în­tâmplă deja) și există temerea că gazele nu vor mai putea fi folosite deloc după anul 2035, așa că este vital ca ele să fie utilizate acum în procesul tranziției energetice.

Răzvan Nicolescu, fost ministru al energiei și actual partener la Deloitte, a explicat și el de ce gazele din Marea Neagră tre­­­buie extrase cât mai repede. „Gazul na­tural se află sub un anumit tip de presiune, generat de planul Comisiei Europene pentru neutralitatea emi­siilor până în 2050, și sub presiunea unor descoperiri importante în regiune. Am în vedere descoperi­rile din Cipru, po­ten­­țialul Iranului, coroborate cu construc­ția de terminale de gaz lichefiat, în special în Grecia, dar și în Po­lonia, Croația, dar și cu dorința Gazprom de a-și păstra cota de piață cât mai mare în regiune. Toate acestea fac necesar ca noi să începem pro­iectul din Marea Neagră cât mai curând“, a spus Nicolescu.

Gazele altora

În tot acest context în care exploa­tarea în Marea Neagră a tot stagnat, Gazprom a terminat rapid Turk Stream, o conductă așezată pe fundul Mării Negre între Rusia și Turcia, de unde urmează sau vor urma ramificații către Bul­­garia și Serbia. Gazul curge prin ea deja, de la începutul anului, și din ea Bulgaria își asigură acum tot consumul. Gazoductul transbalcanic vechi, prin care din Rusia, via Ucraina și România (Dobrogea), ajungea gazul spre sudul continentului, este gol de la începutul anului. România nu mai încasează mare parte din taxele de tranzit, dar asta e altă poveste.

Despre celălalt proiect gigantic, Nord Stream 2, prin care gazele rusești ajung direct în nordul Germaniei, prin conducta din Marea Baltică, ocolind iar Ucraina, și care poate transporta anual pe cele două fire de zece ori consumul României, s-a tot vorbit. Se face și el, în ciuda opoziției și a sancțiunilor Statelor Unite.

În zonă, sunt alimentate cu gaz și terminalele de LNG (gaz natural lichefiat) din Polonia și din Grecia, urmând să se con­struiască și altele. Gaze vor veni și din Azerbaidjan, pe ruta Trans Adriatic Pipeline (Turcia-Grecia-Italia) tot în acest an. Rezerve uriașe s-au descoperit în ultimul timp în zonele offshore din Mediterană ale Israelului și ale Egiptului, despre care vorbea Nicolescu. Deci, zona are destule și va fi, la propriu, inundată cu gaze.

Noile concesiuni

Dincolo de întârzierea pro­iectelor deja demarate, am putea asista la și la o în­târziere a lansării la licitație a noilor perimetre din Marea Neagră, 6 la număr.

  • 28 DE PERIMETRE. De mai bine de zece ani, investitorii din petrol și gaze aș­teaptă ca statul român să dea drumul rundei XI de concesiuni de perimetre. Dar, exact când acest lucru este pe cale să se întâmple, se descoperă probleme legislative care fac ca scoaterea la concesiune a noilor perimetre offshore din Marea Nea­gră să fie amânată. Runda XI se referă la scoaterea la concesiune a 28 de perimetre, dintre care 6 sunt offshore, ultimele în zona de apă mică a Mării Negre.
  • NECONCORDANȚE LEGISLATIVE. Agenția Na­țională pentru Resurse Mine­rale (ANRM) studiază în acest moment dacă va lansa licitațiile pentru toate perimetrele sau doar pentru cele de pe uscat. Licitațiile pentru perimetrele noi din Marea Neagră sunt viciate de faptul că există necon­cordanțe între cele trei legi care guvernează acum domeniul: Legea petrolului, Legea offshore și Legea sigu­ranței offshore.

FOTO: Getty
Acest articol a apărut în număru 86 al revistei NewMoney