Exit în trei AKTe: care sunt planurile de vânzare ale celui mai mic dintre cei mai mari operatori telecom

Cristina Dobreanu 28/12/2016 | 11:38 Digital
Exit în trei AKTe: care sunt planurile de vânzare ale celui mai mic dintre cei mai mari operatori telecom

Să fii cel mai mic dintr-un lac plin de pești mari nu e neapărat un dezavantaj. Compania de telecomunicații Digital Cable Systems vrea să demonstreze că și cei mici sunt demni de luat în seamă. Dar cine ar fi interesat să o pescuiască și, mai ales, de ce?

Se dă un jucător de telecom relativ mic, prezent mai degrabă în mediul mic urban și în cel rural (totalizând 3.000 de localități în 33 de județe), cu un fond de investiții în acționariat care a depășit perioada de cinci ani în care astfel de instituții fac, de regulă, exit și care așteaptă acum schimbarea de acționariat. Să vedem însă și necunoscutele.

O COMPANIE, TREI SCENARII. Procesul de exit a fost demarat în urmă cu doi ani. Cu toate acestea, acționarii operatorului telecom prin cablu Digital Cable Systems (care operează brandul AKTA) nu au apăsat pedala de accelerație și nu vor să facă un exit cu orice preț, mai ales că estimările interne ar poziționa compania în jurul valorii de 150-200 de milioane de euro. Ope­ratorul, care se autodefinește ca fiind „cel mai mic dintre cei mai mari și cel mai mare dintre cei mai mici“, este prezent pe piața locală prin două firme – DCS și AKTA Telekom. Acțio­nar majoritar este fondul de investiții Pinebridge, cu circa 67% din ac­­țiuni. Exitul va fi însă al tuturor acționarilor, astfel încât cele două firme să fie preluate „la cheie“. În aceste condiții, companiile in­­te­­resate de o posibilă achi­ziție nu pot fi de­­cât din rândul marilor jucători.

Într-un prim scenariu, primii interesați ar fi operatorii telecom cărora le lipsește o prezență în aceste medii și care, mai ales, nu au o bază serioasă de clienți din zona de cablu TV. Cu atât mai mult cu cât tendința marilor jucători este de a oferi astăzi servicii integrate: telefonie mobilă și fixă, internet, televiziune analogică sau digitală, la care se ada­­ugă recent și energia electrică – vezi RCS&RDS. „Interesul este mai mare decât în urmă cu doi ani, când declanșasem pro­­ce­­sul de exit, pentru că apetitul pentru vi­­deo al operatorilor care nu au acest servi­­ciu este din ce în ce mai mare“, mărtu­­ri­­seș­­te Dinu Malacopol, acționar și CEO al DCS.

Într-un al doilea scenariu, posibilul investitor ar putea fi un operator telecom cu ca­­re DCS să își suprapună o parte din paleta de clienți, dar care astfel și-ar consolida afacerea și ar „înghiți“ unul dintre principa­­lii concurenți direcți pe piața non-ur­­ba­­nă.

În fine, o a treia variantă ar putea duce că­­­­tre o companie din domeniul energiei, mai ales că, în prezent, granița dintre cele două domenii este tot mai fluidă. De ce există o presiune pe giganții din energie să facă un astfel de pas către zona telecom? „Dacă nu in­­tră telecomul peste energie, va intra ener­­gia peste telecom“, crede Malacopol, punctând nevoia de diversificare a jucătorilor din ambele piețe.

ÎN EXPANSIUNE. Filosofia DCS a fost, încă din 2005, anul înființării, aceea de a strânge laolaltă mai mulți operatori mici de telecom. Cu o rată de creștere de circa 10% pe an, operatorul a mai achiziționat și în 2016 rețele ale „câtorva zeci de operatori“. Malacopol nu vrea să vorbească despre numărul de clienți, dar spune că este mai atent la selecția operatorilor pe care îi cumpără. „O achiziție a unei rețele cu 1.000 de clienți necesită același efort ca una cu 10.000. Nu merită achizițiile prea mici“, explică el.

Ceea ce contează, însă, este sinergia cu teh­­­nologiile DCS, proximitatea rețelelor, importantă în reducerea costurilor cu integrarea. Investițiile în acest an s-au ridicat la zece milioane de euro, dintr-un împrumut refinanțat de la BERD.

Astfel a reușit să își dezvolte foarte mult partea de cablu TV, care reprezintă „baza“ pe care se construiesc celelalte servicii: telefonia fixă, internetul (care înregistrează o creștere de 10% pe an) și, în viitorul apro­­piat, telefonia mobilă. În România, la sfâr­­și­­tul anului 2015, erau peste șapte mi­­lioane de abonați la serviciile TV, dintre care 4,6 milioane prin rețelele de cablu, iar 2,4 mili­­oane prin cele de satelit, arată da­­te­­le ANCOM. Ra­­ta de penetrare a acestor ser­­vicii la nivelul gospodăriilor a depășit 94%, iar, în acest context, „lupta“ dintre operatori tre­­buie să treacă la un alt nivel.

DCS a anunțat anul acesta că va face pasul și către telefonia mobilă. Modelul ales este acela de operator MVNO (Mobile Virtual Network Operator), ceea ce înseamnă că va oferi servicii de voce și date mobile prin închirierea de infrastructură de la un operator clasic de telecomunicații mobile – Telekom. Proiectul este, în momentul de față, în fa­­za de testare a rețelei și ar putea deveni ope­­rațional în primul semestru al anului vi­­i­­tor. „Practic, suntem al trei­­lea ope­rator ca­­re împachetează trei servicii pe cablu cu telefonia mobilă, primii fiind Telekom și RCS&RDS“, argumentează CEO-ul operatorului telecom.

Tot pentru anul viitor, a planificat o in­­ves­­tiție de până într-un milion de euro într-un canal propriu care va difuza, înce­­pând din februarie, filme românești, documentare autohtone și jurnale de ac­­tua­­­li­­tăți interbelice. Se uită așadar la mo­delul impus de marii jucători telecom care au ca­­nale dedicate fie pentru sport, fie pentru știri sau filme și documentare – doar că pentru acest tip de programe cos­turile sunt prea mari pentru un jucător mic. Conceptul și managementul canalului sunt ale DCS, însă producția va fi ex­­ter­­nalizată.

TELECOM CU ENERGIE. Diversificarea nu se oprește însă aici: anul următor (după ta­­to­­nări de mai bine de un an), DCS vrea să de­­vină și furnizor de energie electrică. (RCS&RDS a făcut deja pasul, iar Oran­­ge sau Telekom au luat și ele în calcul aceas­­tă variantă).

Dar curajul este, din nou, ținut bine în frâu, căci modelul ales este tot de tip MVNO. „Inițial, entuziasmul a fost să in­­trăm noi, inhouse“, mărturisește Dinu Mala­­copol, explicând că intrarea pe o astfel de piață implică riscuri pentru care nu a găsit singur o rezolvare.

Se referă mai ales la es­­ti­­­mările legate de consumul pe care îl vor avea clienții finali și care vor be­­ne­­ficia de un preț mai mic față de cel pe ca­­re îl plă­­tesc în prezent. „Da­­că cumperi mai multă ener­­gie decât folo­­sește con­­sumatorul final, ai plătit-o degea­­ba. Ma­­rea problemă este, însă, dacă cumperi mai puțină, pentru că diferența instan­ta­nee este foarte scumpă“, detaliază acesta.

Atunci, de ce un pariu atât de riscant? Fi­­ind­­că oportunitatea este mare, iar viitorul telecomului va fi diversificarea. Un tren pe care DCS nu vrea să îl rateze. Mai ales da­­­­că vrea ca exitul să fie un succes. „Nu prea mai există alte oportunități de creștere și de con­solidare pe piața românească. Noi vom fi sigur parte a următoarei conso­­li­­dări“, punctează Malacopol.

După exit se ve­­de tot în telecom, în zo­­na de servicii noi (in­­clusiv Internet of Things), de unde crede că vor veni urmă­­toa­­rele motoare de creș­­te­­re.

Deocamdată, rețeaua extinsă de cablu a DCS rămâne principala mo­­mea­­­­lă pentru po­­tențialul investitor strategic.

 


FOTO: Dinu Malacopol, acționar și CEO al DCS (AKTA), vrea ca, de la anul, compania pe care o conduce să intre și pe piața de energie. Sursa foto: Laszlo Raduly / NewMoney

Cristina Dobreanu a debutat în presa scrisă acum 12 ani, la România liberă. Apoi a scris la revistele de business și after business Income Magazine și Forbes România, și la portalul de business Profit.ro. A participat, în 2010, la proiectul “Study and information Programme for Young Journalists from South East Europe”, (Berlin, Germania), realizat de Konrad Adenauer Stiftung. Este specializată pe politică externă și macroeconomie, dar acoperă din punct de vedere editorial subiecte legate de lumea antreprenorială.