Există viață după COVID-19?

Vă mai amintiți probabil entuziasmul cu care erau privite investițiile în companiile din biotehnologie în urmă cu un an. Ei bine, acea exuberanță s-a evaporat. „Minunile“ făcute de vaccinurile anti-COVID-19 au proiectat asupra jucătorilor din domeniu – și mai ales asupra celor cu tehnologii inovatoare – imagi­nea companiei ideale. Însă, pe măsură ce tot mai puțini oameni se vaccinează, petrecerea din biotech pare să fi scăzut în intensitate.

Start-upul german BioNTech, cel care a produs unul dintre cele mai eficiente vaccinuri în parte­ne­riat cu americanii de la Pfizer, este poate cel mai ilustrativ exemplu. La început de august, BioNTech a raportat pentru al doilea trimestru venituri cu 40% mai mici decât în același interval din 2021. De asemenea, prețul acțiunii a scăzut cu peste 50% în ulti­mele 12 luni.

ÎN DIZGRAȚIE. De altfel, bursa nu îi mai „iubește“ pe producătorii de tratamente în general. Ritmul ofer­telor publice inițiale (IPO) a scăzut dramatic față de anul trecut, iar evaluările generoase sunt și ele de domeniul trecutului. Astfel, companiile care au nevoie de finanțare trebuie să caute alte variante. Iar banii sunt o problemă cu adevărat serioasă. Nu este un secret pentru nimeni că în această industrie sunt necesare investiții mari și constante pentru a descoperi și lansa produse noi. Este unul dintre cele mai capital intensive businessuri, pentru a folosi un jargon de specialitate.

Potrivit unei cercetări realizate de BioPharma Dive, doar 9 companii din biotehnologie se listaseră în primul trimestru, față de 33 în același interval din 2021. Iar valoarea medie a unui IPO de acest tip aproape că s-a înjumătățit, de la 146 de milioane de dolari la 83 de milioane de dolari.

Situația nu s-a îmbunătățit nici ulterior. În primul semestru au avut loc doar 14 listări – vorbim strict de piața americană – față de 61 în primele șase luni din 2021. De asemenea, niciunul dintre cele 24 de start-upuri din biotech pe care Silicon Valley Bank, un finanțator al domeniului, se aștepta să le listeze anul acesta nu a făcut încă niciun pas, conform The Economist. Indicele Nasdaq Biotechnology, care măsoară performanța acestei industrii, a scăzut cu 17% față de august 2021. Poate nici nu este așa de grav, având în vedere că, între 2010 și 2021, indicele își mărise valoarea de cinci ori.

Lucrurile nu sunt roz nici în ceea ce privește atra­gerea de finanțare de la fondurile de venture capital. Cumva, odată cu reducerea nivelului de panică le­gată de efectele COVID-19, perspectivele companii­lor din biotech sunt privite de investitori cu mai multă rezervă. De fapt, este o întoarcere la realitatea din 2018 sau 2019, când administratorii fondurilor de investiții se gândeau de zece ori înainte să parieze un dolar pe o tehnologie care s-ar putea ca nicio­dată să nu se materializeze într-un tratament.

Așa cum marile companii din tehnologie fac concedieri – Facebook e unul dintre cele mai vizibile exemple –, și aici a venit valul renunțării la o parte dintre angajați. Recent, Atara și MacroGenics, două companii de talie mijlocie care sunt listate pe bursa americană, au intrat pe acest drum. Și este de aștep­tat ca tendința să continue în lunile următoare. Până la urmă, este o consecință cât se poate de firească, din moment ce finanțarea (de toate felurile) a devenit problematică.

Pe de altă parte, jucătorii strategici au pus deo­parte sume serioase pentru eventuale achiziții. De exemplu, Pfizer, care în 2021 a avut un profit de aproape 22 de miliarde de dolari, este un cumpă­ră­tor insațiabil. În august a plă­tit 5,4 miliarde de dolari pentru Global Blood Therapeutics, care dezvoltă o tehnologie pentru tratarea unei boli a sângelui. Iar valoarea totală a achizițiilor făcute de Pfizer în ulti­mul an se ridică la 25 de miliarde de dolari.

MAREA OPORTUNITATE. Într-o oarecare măsură, diminuarea evaluărilor reprezintă o oportunitate pen­tru cine vrea să aibă expunere pe acest domeniu sau pentru marile companii farmaceutice care vor să pună serios pasul în viitor. Biotehnologie nu în­seamnă doar tratarea COVID-19. Aplicațiile acestor tehnologii sunt nenumărate. Ca idee, specialiștii Națiunilor Unite se întrebau într-un studiu dacă nu cumva companiile biotech pot fi soluția pentru eradicarea foametei din statele subdezvoltate. Aceștia se referă la culturile modificate genetic – de acord, subiectul este controversat –, care ar permite mai multă eficiență pe suprafețe agricole restrânse. Și asta nu e tot: biotehnologia mai este folosită pentru îmbunătățirea calității semințelor sau a hranei animalelor, în producția de biocombustibili și, nu în ultimul rând, în industria grea.

Pandemia nu a făcut decât să amplifice impor­tanța domeniului, așa cum astăzi energia este pe val, pe fondul războiului din Ucraina și al sancțiunilor impuse Rusiei de lumea occidentală. Aviz investi­torilor pe termen lung.

Ionuț Ancuțescu are o experiență de peste 17 ani în presa economică și de business. A lucrat la publicațiile Ziarul Financiar, Capital, Biz, Business Magazin, Money Express, Forbes și Adevărul Financiar, iar acum este redactorul-șef al revistei NewMoney.