Eroare în subiectele la română de la simularea evaluării naţionale. Critic: „Ne întâlnim din nou cu un malpraxis pedagogic”

O poezie a lui Heinrich Heine a fost atribuită, de autorii subiectelor la simularea evaluării naţionale, poetului român St. O Iosif, cel care, de fapt, a tradus-o, scrie News.ro. Este vorba de poezia „Stai şi asculţi sub ramuri…” tradusă de poetul român în 1895 şi apărută pe 16 aprilie în acelaşi an în revista Viaţa. „Regret să constat că ne întâlnim din nou cu un malpraxis pedagogic în întocmirea subiectelor de examen pentru elevii de gimnaziu”, a declarat criticul literar Luminiţa Corneanu pentru HotNews.ro.

Pe foaia de examen, la primul subiect la română la simularea evaluării pentru clasa a VIII-a au avut de rezolvat mai multe cerinţe, printre care şi să redacteze „o compunere de minimum 150 de cuvinte, în care să motivezi apartenenţa la genul liric a poeziei «Stai şi asculţi sub ramuri…» de Şt.O. Iosif”. Cele cinci strofe ale poeziei apăreau mai sus.

Criticii literari consultaţi de HotNews.ro spun că poezia atribuită lui Şt.O. Iosif este de fapt traducerea fidelă a poeziei lui Heine.

„Regret să constat că ne întâlnim din nou cu un malpraxis pedagogic în întocmirea subiectelor de examen pentru elevii de gimnaziu. S-a mai întâmplat în 2009, nu la simulare, ci la evaluarea efectivă, când autorii subiectelor le-au dat copiilor pe foaia de examen un text greşit din Caragiale, originalul era modificat, oricât de incredibil ar părea. De data aceasta, o poezie unuia dintre cei mai cunoscuţi poeţi romantici germani, Heinrich Heine, e prezentată ca fiind a lui Şt.O. Iosif, deşi până şi pe internet, pe Wikisource, de pildă, ea apare ca fiind traducere”, a declarat criticul literar Luminiţa Corneanu pentru HotNews.ro.

Luminiţa Corneanu arată că este vorba despre drepturile de autor care nu i-au fost atribuite poetului german, dar acest lucru nu afectează şansele elevilor de a răspunde cerinţelor.

„Poezia «Stai şi-asculţi sub ramuri…» este o traducere fidelă a poeziei «Unterm weißen Baume sitzend», apărută în volumul «Neue Gedichte» din 1844. Ediţia princeps, cu grafie gotică, este disponibilă la liber pe internet. Trebuie să menţionez că, deşi spune multe despre relaţia intelectualului român cu atribuirea unei opere şi dreptul de autor, incidentul nu a afectat însă şansele elevilor de a răspunde corect cerinţelor testului”, a mai spus Luminiţa Corneanu.