Izbucnirea epidemiei de coronavirus a venit la pachet cu o epidemie informațională – infodemic, după cum o denumește Organizația Mondială a Sănătății (OMS). Pe lângă informații corecte și verificate, rețelele sociale abundă și în știri false.
Dintr-o oarecare perspectivă, știrile false diseminate pe Facebook sunt cel puțin la fel de periculoase ca epidemia reală. Panica răspândită în rândul populației sau antipatia față de anumite state și nații este printre efectele directe ale acestui fenomen. Un studiu publicat de Massachusetts Institute of Technology în 2018 arată că „știrile false se răspândesc mai rapid pe rețeaua socială Twitter decât cele reale“. Emoțiile puternice pe care le provoacă acestea sunt o explicație.
Vaccin împotriva dezinformării. Tocmai pentru a vaccina omenirea împotriva epidemiei informaționale, Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a lansat în ianuarie, după apariția primelor cazuri de coronavirus în China, proiectul WHO menit să combată dezinformarea. Personalul proiectului are teleconferințe cu reprezentanți ai companiilor din Fortune 500 în care sunt discutate întrebări legate de evoluția virusului pe care acestea le primesc de la propriii angajați, potrivit publicației online americane NPR.org. OMS merge pe principiul că angajatorii sunt cea mai credibilă sursă pentru angajații lor, care, la rându-le, pot să-și influențeze familia și prietenii.
Dezinformările merg de la sfaturi menite, chipurile, să limiteze efectele epidemiei de coronavirus până la teoria conspirației în toată regula. De exemplu, a apărut zvonul că uleiul de susan întins pe piele poate avea un rol de prevenție important. Nimic mai fals, au contracarat oficialii de la OMS.
În ce laborator? Cât despre teoria conspirației, lucrurile sunt mai complexe. Revista medicală The Lancet a publicat o scrisoare comună semnată de 27 de oameni de știință ce condamnă zvonurile potrivit cărora virusul ar fi o creație a unui laborator din Wuhan. Falun Gong, o sectă chineză cu cartierul general la New York, a răspândit informația falsă că într-un cartier din Wuhan ar fi atât de multe persoane, încât autoritățile locale ar fi preferat să lase oamenii să moară decât să aibă un conflict cu autoritățile de la Beijing. Falun Gong susține că meditațiile pe care la practică secta pot fi un leac pentru vindecarea de coronavirus.
Cea mai răspândită teorie a conspirației pare să vină de la Moscova însă. Pe rețelele sociale au apărut postări care susțineau că virusul este o armă biologică creată în laboratoarele CIA cu scopul de a declanșa un război economic cu China și de a atrage antipatia globală la adresa Chinei.
Departamentul de Stat american a alcătuit un document care arată că zvonurile au fost răspândite prin câteva mii de conturi, o parte dintre acestea având legătură cu activități precedente ale propagandei ruse. Mesajele erau „aproape identice“ și redactate în mai multe limbi: engleză, germană, spaniolă, italiană și franceză. Implicarea americană a fost „certificată“ în spațiul public inclusiv de politicianul extremist Vladimir Jirinovski, care susținea că în crearea virusului sunt implicate și marile companii farmaceutice.
Evident, această manevră ne amintește de operațiunea „Infektion“, un caz-școală al propagandei sovietice din anii ’80. În acea perioadă, defunctul KGB a răspândit zvonul că virusul HIV a fost o creație a serviciilor secrete americane. Pornită de la o știre falsă plantată într-o publicație din India, povestea despre cum CIA a creat un experiment letal al cărui presupus obiectiv era să-i elimine pe bărbații homosexuali și pe afro-americani s-a răspândit în mai toate statele care aveau regimuri comuniste în acea perioadă. Sovieticii au găsit chiar și un biolog din Germania Democrată, unul dintre sateliții URSS, care a alcătuit un raport în care argumenta pseudoștiințific teoria.
După 30 de ani. „Știrile“ pe subiect au fost atât de bine ticluite, încât au prins și în câteva state care nu aveau regimuri de stânga. Mai mult decât atât, teoriei i se dădea credit și după 30 de ani de la emiterea ei. În 2004, când a primit premiul Nobel, ecologista de culoare Wangari Maathai și-a folosit momentul de glorie pentru a repopulariza năstrușnica idee.
Serviciul sovietic de securitate a așteptat doi ani după publicarea știrii false în ziarul indian pe care îl controla indirect, pentru a da credibilitate istorică teoriei. Astăzi, rețelele sociale permit infectarea populației cu informații false într-un timp foarte scurt. De aceea, o parte din acțiunile WHO implică o colaborare strânsă atât cu mari companii tehnologice americane, precum Google, Twitter, Facebook, Pinterest, cât și cu corporații chineze, precum Baidu, Tencent sau Weibo. Iar aici ar putea începe o discuție despre rolul instituțiilor media care practică un jurnalism de calitate. Amânăm această discuție pentru altă ocazie.
