Elveţia renunţă la negocierile cu UE şi la piaţa unică europeană. Reacţia Bruxelles-ului

Elveţia a decis să pună capăt negocierilor privind relaţiile sale cu Uniunea Europeană, a anunţat miercuri, după luni de tergiversări, executivul de la Berna.

Decizia survine pe fondul opoziţiei interne inflexibile faţă de un acord care ar fi simplificat şi întărit relaţiile Confederaţiei cu principalul său partener comercial, dar despre care aceasta consideră că i-ar fi pus în pericol politica în domeniul migraţiei, transmit Reuters şi AFP.

Vorbind într-o conferinţă de presă, preşedintele elveţian Guy Parmelin a anunţat că ţara sa pune capăt negocierilor cu privire la acordul ce viza omogenizarea cadrului juridic referitor la participarea Elveţiei la piaţa unică a UE şi instaurarea unui mecanism de reglementare a diferendelor.

Guvernul de la Berna a concluzionat că se menţin diferenţe substanţiale cu UE în ce priveşte aspecte-cheie ale acordului. „Nu sunt întrunite condiţiile pentru semnarea acordului„, a transmis guvernul după o şedinţă de cabinet în care s-a discutat ieşirea din impasul de lungă durată cu Bruxellesul. „Consiliul Federal (guvernul) a luat astăzi decizia de a nu semna acordul şi a comunicat această decizie Uniunii Europene„.

Anunţul survine după un summit desfăşurat la Bruxelles la 23 aprilie între Guy Parmelin şi preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, în care părţile nu au reuşit să-şi apropie poziţiile în problemele litigioase (salarii, libera circulaţie a persoanelor, ajutoare publice). „Acest acord instituţional ar fi adus o schimbare fundamentală în relaţiile dintre Elveţia şi UE, care ar fi necesitat un compromis important în Elveţia„, a explicat ministrul de externe Ignazio Cassis, în aceeaşi conferinţă de presă.

Acordul eşuat, valabil 10 ani

Potrivit Agerpres, acordul era cerut de UE de peste zece ani, dar negocierile au început abia în 2014. Mai multe puncte au continuat să pună probleme Bernei, dar Bruxellesul a refuzat orice compromis suplimentar de la sfârşitul lui 2018.

„Regretăm această decizie, date fiind progresele realizate în ultimii ani pentru a face din acordul-cadru instituţional o realitate„, a reacţionat miercuri Comisia Europeană într-un comunicat. Aplicarea acestui acord-cadru ar fi fost limitat la cele cinci acorduri de acces pe piaţă existente (libera circulaţie a persoanelor, transporturi terestre, aeriene, obstacole tehnice la comerţ şi agricultură), ca şi la viitoare acorduri de acces pe piaţă (de exemplu în domeniul electricităţii).

„Obstacolul major în diferendele cu UE este interpretarea divergentă a liberei circulaţii a persoanelor. Pentru Elveţia, este vorba în mod esenţial de libera circulaţie a angajaţilor şi a familiilor lor. Pentru UE, este vorba despre libera circulaţie a tuturor cetăţenelor şi cetăţenilor Uniunii Europene„, a explicat Cassis la sfârşitul lui aprilie. „O preluare integrală a dreptului comunitar ar fi antrenat o schimbare de paradigmă a politicii privind migraţia (…), în plus, aceasta ar fi avut consecinţe asupra ajutorului social„, a mai declarat el miercuri.

În 2020, Elveţia a exportat în UE bunuri în valoare de 108 miliarde de franci elveţieni (99 miliarde de euro), reprezentând 48,2% din totalul exporturilor sale. În aceeaşi perioadă, valoarea importurilor din UE a fost de 120 miliarde de franci elveţieni, adică 66,3% din total.