„Eloni Muski“ de România

Elon Musk, fondatorul Tesla, este unul dintre cei mai la modă antreprenori. Charismatic, excentric, cu idei spectaculoase. El este numit, printr-o simplă căutare pe internet, inginer, inventator, antreprenor, investitor și programator. O înșiruire, să recunoaș­tem, impresionantă.

Viața lui Musk pare a fi desprinsă dintr-un roman. Născut în Africa de Sud, din tată autohton și mamă canadiană, își descoperă de la o vârstă fragedă ta­lentul de întreprinzător. La 12 ani, a creat un joc vi­deo pe care l-a vândut, iar la 17 ani obține un pașa­port canadian și se stabilește în țara de origine a mamei sale. Elon Musk a creat mai multe companii, mai întâi o firmă pe care a construit-o în adoles­cență, Zip2, pe care a vândut-o companiei Compaq, apoi a fondat firma de plăți electronice Pay Pal și compania SpaceX, care își propune să aducă zborurilor în spațiu o valență comercială. SpaceX a cons­truit în anul 2006 o primă rachetă (Falcon 1), patru ani mai târziu, a continuat cu o rachetă mai mare, Falcon 9. Acum sunt în construcție o rachetă de nouă gene­rație, Falcon Heavy, și capsula spațială Dragon. Programul spațial dezvoltat pe baza ideilor lui Musk promite nici mai mult, nici mai puțin decât colonizarea planetei Marte cu ajutorul unui vehicul de transport interplanetar. Elon Musk pare a fi, într-adevăr, „un extraterestru“. Dar, compania care îl definește pe Musk este, fără îndoială, Tesla, care încă din anul 2006 este preo­cu­pată să construiască mașini electrice. Iar până acum progresele sunt evidente. Tesla a ajuns să aibă o ca­pitalizare bursieră de 45 de miliarde de dolari, ceea ce față de Google sau Amazon, care au atins o va­loa­re de piață de o mie de miliarde de dolari, este destul de puțin.

Greșeală de comunicare. Marea problemă a lui Elon Musk a început în 7 august când a afirmat într-o postare pe Twitter că dorește să retragă firma de pe Bursă, că are finan­țare pentru răscumpărarea acțiu­nilor și a avansat chiar și un preț pe acțiune, respectiv 420 de dolari. A fost suficient pentru a crește pre­țul acțiunilor la Bursa de la New York. Cine nu ar fi cumpărat acțiuni Tesla dacă se aștepta că prețul va crește la 420 de dolari? Numai că realitatea a fost alta. Elon Musk s-a dovedit că nu avea banii pentru a retrage compania de la Bursă, iar SEC-ul american, Comisia de valori mobiliare și burse, adică autoritatea de suprave­ghe­re a pieței de capital, s-a adresat instanței cu privire la afirmația lui Elon Musk. Manipularea pieței era destul de stră­vezie, iar rezultatul l-am văzut: Musk a fost obligat să demisioneze din funcția de președinte al Consiliului de Administrație, cu interdic­ția de a fi ales în ur­mă­torii trei ani și va plăti o amendă de 20 de mili­oane de dolari. Singura veste bună este că poate rămâne director general.

Apărarea lui Musk a mers pe ideea că a fost o gre­șeală de comunicare. Ceea ce este, evident, fals. Nu trebuie să îl fi urmărit prea atent pe Elon Musk, pentru a înțelege că teribilismul îi joacă uneori feste. Mai grav, este că Musk a blufat sau, în termeni bur­sieri, a manipulat piața. Nu există nicio îndoială în acest sens, cu excepția cazului în care îl considerăm un naiv pe Musk. Și, evident, nu poate fi vorba de așa ceva. Cu viziunile antreprenoriale te poți juca (ba chiar este și indicat dacă o faci pe banii tăi), cu investitorii pe piața de capital, nu.

Made în România. Va avea vreo influență acest incident asupra cre­di­bilității afacerilor pe care le derulează Musk? Pro­babil că nu. Cine știe ce noi proiecte excentrice ale lui Elon Musk vor face uitat episodul „manipulării Bursei“. România are și ea niște mici „Elon Musk“. Doar că ei sunt politicieni aflați în administrație, în funcții pu­blice înalte. De mai bine de un an și jumă­tate, de­cla­rațiile privind Pilonul II de pensii (că se naționali­zează sau nu, că se plafonează contribuția, că vor crește comisioa­nele percepute de Casa Națio­nală de Pensii și Asi­gurări Sociale) au slăbit încrederea investitorilor în Bursa de la București. Era firesc, pentru că fondurile de pensii sunt printre instituțiile care plasează sume substanțiale la Bursa de Valori. Însă, în România, autoritatea de supraveghere a ignorat decla­rațiile pri­vind Pilonul II și efec­tele asupra pieței de capital.

Recent, consilierul economic al premierului a atacat dur o companie, Digi Communications, cotată la Bursă. Darius Vâlcov a avut un atac atât la Digi, cât și la fondurile private de pensii. Din nou, însă, autoritatea de supraveghere a ignorat declara­țiile consi­lierului economic.

În fine, Eugen Teodorovici, ministrul Finanțelor, a declarat că România își men­ține ambiția ca piața de capital să obțină statutul de piață emergentă. De ani de zile, responsabilii pieței de capital de la București au tot sperat ca piața de capital să facă saltul de la statutul de piață de frontieră la cel de piață emer­gentă. Fără succes. Cauza principală fiind aceea că Bursa nu are suficientă lichiditate. De fapt, ministrul Teodorovici ar fi trebuit să își exprime ambiția în Guvern cerând colegilor să facă demersurile birocratice pentru cotarea companiilor de stat la Bursă.

În România, câinii latră, caravana trece. Politicienii vorbesc vrute și nevrute, fără să se întâmple nimic. În tot acest timp, Bursa de la Varșovia tocmai a fost promovată la statutul de piață dezvoltată.

Constantin Rudnițchi, realizator de emisiuni la Radio RFI România și la TVR1. De asemenea, a fost redactor-șef adjunct al revistei economice Capital.
← Close