Probabil că fanilor Tesla nu le-a scăpat știrea că acțiunile producătorului de mașini electrice au explodat cu 8% într-o singură zi de la sfârșitul lunii trecute. Asta, în condițiile unei instabilități ridicate pe piețele financiare globale și după ce își oprise producția în China din motive de lockdown. Presupun că fanii nu doar că au „prins“ vestea, dar au fost și parte din ea într-o mare măsură, pentru că anunțul care a stat la baza acestei creșteri i-a vizat direct. Elon Musk, excentricul acționar principal al Tesla, a spus că va solicita adunării generale a acționarilor, programată pentru luna octombrie, să aprobe creșterea numărului de acțiuni Tesla. Acțiunile noi ar urma să le fie distribuite sub formă de dividende (sub formă de acțiuni gratuite) acționarilor existenți. Cum pot fi explicate toate acestea mai simplu?
Înainte de toate, saltul de 8% din ziua anunțului făcut de Musk a însemnat o apreciere cu 112 miliarde de dolari a valorii de piață a Tesla – sumă egală cu capitalizarea bursieră a întregului grup Volkswagen. Ideea că prețul unei acțiuni – pe 31 martie valora aproape 1.100 de dolari – se va înjumătăți (cel mai probabil) și că un acționar va avea două titluri în loc de unul singur a avut un ecou profund în rândul micilor investitori. E un efect aproape magic, pentru că în realitate valoarea intrinsecă a companiei Tesla rămâne aceeași. Doar că în loc de circa un miliard de acțiuni, câte sunt emise acum, vor fi – după toate aparențele – două miliarde, iar prețul unei unități va scădea la jumătate. Dividendele aferente fiecărei acțiuni (oricum, acestea au fost întotdeauna foarte scăzute) se vor înjumătăți și ele.
CU REPETIȚIE. Nu este pentru prima dată când inventivul antreprenor apelează la această „magie“. În august 2020 a divizat acțiunile la cinci, astfel că prețul unui titlu a fost scăzut de la 2.213 dolari la 498 de dolari. Noul preț s-a prăbușit cu peste 30% în prima săptămână, deși era vorba de fix aceeași companie, cu aceleași rezultate, cu același istoric, dar cu un număr mult mai mare de acțiuni. Astăzi, prețul e mai mult decât dublu față de momentul divizării.
O explicație furnizată de mai mulți analiști care s-au aplecat asupra subiectului arată că o acțiune mai ieftină, deci mai accesibilă, este mai atractivă pentru micii investitori. Pe de altă parte, nenumărate aplicații de tranzacționare oferă posibilitatea achiziționării de fracții (părți) din orice acțiune. Practic, dacă nu ai 1.000 de dolari să cumperi o acțiune Tesla, poți lua cu 100 de dolari o zecime. De altfel, tocmai explozia numărului de aplicații care permit aproape oricui să tranzacționeze monede, acțiuni, criptomonede, metale prețioase etc. într-o secundă a făcut ca lui Elon Musk să îi iasă astfel de jocuri. Și, evident, brandurile cool cunoscute publicului larg se pretează cel mai bine. Divizări ale acțiunii mai plănuiesc Amazon și Alphabet (compania-mamă a Google). În ambele cazuri, vorbim de titluri „scumpe“, care astăzi costă în jur de 3.000 de dolari fiecare.
Dar, dacă vreți să vorbim de acțiuni cu adevărat „scumpe“, să ne oprim un pic asupra unui investitor care abordează cu totul altfel lucrurile. E vorba despre Warren Buffett și Berkshire Hathaway, compania de investiții care i-a adus faima și bogăția. Din 1965, acțiunea Berkshire nu a fost niciodată divizată, astfel că aceasta costă astăzi aproape 530.000 de dolari. Buffett a explicat că a ales această cale tocmai pentru a se feri de speculatori, care ar fi imprimat acțiunilor o volatilitate ridicată. În paranteză fie spus, oracolul din Omaha a fost întrebat în repetate rânduri dacă va investi în Tesla, iar răspunsul a fost de fiecare dată negativ.
Totuși, în a doua parte a anilor ’90, a emis acțiuni de clasa B, care costă de 1.500 de ori mai puțin, dar care au și o putere de vot proporțională. În rest, evoluția lor o oglindește – în mare – pe cea a acțiunilor mai puternice de clasă A. Prin această manevră, Buffett a dat acces la titlurile companiei și investitorilor de retail care nu dispun de milioane de dolari, însă ar vrea să fie parte din povestea Berkshire. Apropo, acțiunile companiei de investiții au avut din 1965 până în 2021 un randament total de 3.641.613%, în timp ce indicele american S&P 500 a înregistrat în aceeași perioadă un câștig de 30.209%.
Inutil să mai amintim aplecarea investitorului către companii sănătoase (atât publice, cât și necotate), cu evaluări de bun-simț și creșteri moderate, însă constante. De remarcat că în cei 56 de ani analizați, Berkshire a avut și ani cu randamente negative – aici nu e vorba despre nicio „magie“.
ȘI, ȘI. Până la urmă, e o chestiune de alegere în ceea ce privește modelul investițional ales pentru fiecare în parte. De altfel, cele două filosofii nu se exclud. Un studiu recent, realizat de compania de consultanță Cornerstone Communications și firma de cercetare MIA Marketing, arată că 61% dintre investitorii români de pe Bursa de Valori București au și investiții în criptomonede.
