Elizabeth Holmes, figura misterioasă care a prezidat una dintre cele mai mari înșelătorii din istoria teh­nologiei

Romulus Deac 14/02/2022 | 11:14 Digital
Elizabeth Holmes, figura misterioasă care a prezidat una dintre cele mai mari înșelătorii din istoria teh­nologiei

Elizabeth Holmes a fost găsită vinovată de fraudă după ce a transformat Theranos într-o companie de nouă miliarde de dolari, doar ca să o vadă prăbușindu-se într-un enorm scandal.

S-a spus mult timp despre ea că reprezintă viitorul Silicon Valley; ideea ei revoluțio­nară a promis că va schimba medicina pen­tru totdeauna – pentru a salva, literalmente, vieți. Acum, Elizabeth Holmes este figura misterioasă care a prezidat una dintre cele mai mari înșelătorii din istoria teh­nologiei, personajul principal al unei po­vești cusute cu ață atât de albă, încât pare de neînțeles cum de s-a putut întâmpla cu adevărat.

Elizabeth Holmes, clișee la purtător

„Când am ajuns în sfârșit să o cunosc așa cum este ea cu ade­vărat, mi-am dat seama că aș fi putut la fel de bine să mă uit în ochii unui Steve Jobs sau ai unui Bill Gates“, mărturisea Channing Robertson, profesor de inginerie chi­mică la Stanford și consilier al Theranos, într-un interviu pentru Fortune din 2014. „Uneori a fost numită «un alt Steve Jobs», dar cred că aceasta este o comparație ina­decvată“, spunea în același an, pentru The New Yorker, William Perry, fost secretar al Apărării al SUA și membru al Consiliului de Administrație al Theranos. „Ea are o con­știință socială pe care Steve nu a avut-o niciodată. El era un geniu; ea este un geniu cu o inimă mare“, adăuga Perry, care îl cunoscuse bine pe fondatorul Apple.

Privită retrospectiv, Holmes apare ca un personaj creat în cele mai mici detalii pentru a face apel la clișeele pe care Silicon Valley continuă să le adore. A abandonat o școală prestigioasă? Bifat! Obsedată de muncă până la punctul în care nu mai are viață personală? Bifat! Sub 32 de ani? Bifat, de asemenea! (Paul Graham, informatician, eseist și investitor de risc, cofondator al acceleratorului de afaceri Y Combinator, spunea la un moment dat, vorbind despre ceea ce caută fondurile de risc din Silicon Valley, că „limita psihologică din mintea investitorilor este de 32 de ani. Poți fi păcălit de oricine seamănă cu Mark Zuckerberg“.) Exer­cițiile fizice sunt singurul ei hobby? Bifat! Secretomanie inutilă în jurul tehnologiei sale? Cum altfel?! Mai ales într-o cultură a Silicon Valley în care miste­rul întreținut din jurul inovațiilor zilei este norma.

Holmes s-a născut în 1984, în Washington DC, într-o familie de oameni de afaceri de succes. Străbunicul ei fondase marca americană extrem de profitabilă Fleisch­mann’s Yeast, iar tatăl ei – ironic, acum – a fost vicepreședinte al Enron Corporation, companie americană de energie intrată în faliment la începutul anilor 2000, pe fondul unor fraude bursiere în urma cărora investitorii au pierdut 74 de miliarde de dolari. A studiat ingineria chimică la Stanford, dar a abandonat facultatea când i-a venit ideea unei companii medicale care să prevină bolile majore prin depistarea lor timpurie. Avea 20 de ani când a înființat Theranos, iar promisiunea sa revoluționară care i-a cucerit pe investitori a fost aceea a unui la­borator de analize de sânge „la purtător“. În loc să mergi la medici pentru a face un test și a aștepta apoi zile și zile după rezultate, Holmes propovăduia o tehnologie ca­pabilă să efectueze zeci de analize complexe și precise de sânge – despre care spu­nea că ar urma să fie nelipsită din orice casă din America –, folosind doar câteva pi­cături recoltate printr-o înțepătură în de­getul pacientului.

În teorie, ideea era cât se poate de simplă și de clară. Picăturile de sânge erau colectate într-un așa-numit „nanocontainer“ și analizate apoi cu ajutorul unui aparat de teste botezat Edison, după numele inventatorului american. Modul exact de func­țio­nare a acestuia a fost tot timpul un secret bine păzit, dar, chiar și așa, fără niciun detaliu concret, Holmes a atras în doar câ­teva luni de la înființarea Theranos peste șase milioane de dolari. În vârful său de dinainte de prăbușire, compania avea o valoare estimată de piață de nouă miliarde de dolari.

Miracolul (Ne)așteptat

Theranos a fost catalogată drept un „Apple al asisten­ței medicale“, iar Holmes a început să își cul­tive o imagine à la Steve Jobs care a dus-o rapid în grațiile investitorilor. Și nu doar pentru că era o raritate, ca femeie-fon­datoare, în Silicon Valley, dar mai ales pentru că startupul ei – spre deosebire de declinările vagi ale altor mari branduri de tehnologie – își propunea nici mai mult, nici mai puțin decât să salveze vieți. Cât mai multe vieți. Era noul Mesia în sacou de business și bluze negre cu guler înalt pe gât, iar visul său era „ca nimeni să nu mai fie nevoit să își ia rămas-bun prea devreme de la oamenii pe care îi iubesc“. Iar când vorbea despre asta, Holmes se referea și la moartea prematură – dar care ar fi putut fi prevenită, în opinia ei – a unuia dintre un­chii săi.

Theranos promitea să schimbe toate astea. „Ce alt scop mai nobil ar putea exista?“, întreba Holmes, retoric. Și aici se află și cheia. Pentru că Theranos promitea miracole medicale, iar toată lumea – de la pa­cienți și foști șefi de stat până la investitori de sute milioane de dolari – își dorea să creadă în ele. „Banii investitorilor ei sunt pe mâini bune“, spunea cel de-al 42-lea președinte al Statelor Unite ale Americii, Bill Clinton, înainte de a o invita pe Holmes să țină un discurs la un eveniment public din septembrie 2015. Mogulul media Rupert Murdoch a investit în Theranos 125 de milioane de dolari. Miliardarul mexican Carlos Slim, 30 de milioane de dolari. Henry Kissinger, fost secretar de stat al SUA și con­silier pe probleme de securitate națio­nală în timpul președinției lui Richard Nixon și a lui Gerald Ford, a ajutat Thera­nos să atragă investiții în valoare totală de 370 de milioane de dolari, de la câteva dintre cele mai bogate familii ale Americii: Walton, Coxe, Oppenheimer și DeVose.

Deși compania a început să se destrame în 2015, rădăcinile eșecului său datează de fapt din chiar zilele de studenție ale lui Hol­mes. Când i-a vorbit despre ideea sa lui Phyllis Gardener, profesor de medicină la Stanford și un farmacolog clinic foarte apre­ciat, acesta i-a răspuns că „nu este posibilă din punct de vedere fizic“, concluzie împăr­tășită ulterior de o mulțime de alți experți. „A fost o afirmație fantezistă. Eu și toți colegii mei ne-am uitat unii la alții și am spus «În niciun caz. Nu se poate așa ceva. Tehnologia nu exist㻓, povestește Da­vid Grenache, fost președinte al Aso­ciației Americane pentru Chimie Clinică, avertizând că „orice pretenție de acest fel, care sună prea bine pentru a fi adevărată, ar trebui abordată cu o doză sănătoasă de scepticism“.

Post-factum, rămâne uluitor cât de mulți bani a reușit să scoată Holmes dintr-o tehnologie despre care s-a știut încă de la în­ceput că nu va funcționa vreodată. Și mai uluitor e că a făcut-o foarte ușor, refu­zând permanent să dezvăluie vreun amă­nunt concret despre Edison, susținând că informațiile sunt confidențiale și că, dân­du-le publicității, nu va face decât să le pună pe tavă mărcilor rivale.

Practic, investitorii – de la miliardari individuali până la companii de talia Walgreens (holding farmaceutic american cu afaceri de 139,5 miliarde de dolari în 2020) și instituții me­di­cale precum Clinica Cleveland – și-au investit bani în Theranos sau au colaborat cu aceasta doar în baza încrederii. Iar toată acea încredere era investită în mare parte în Holmes.

Verdict: vinovată

În ceea ce privește propriile ei convingeri, Holmes a fost un sus­ținător ferm al infamului motto folosit de Facebook în anii săi de început: „Mișcă-te repede și sparge lucruri“. Pentru ea, contestatarii săi au fost doar niște hopuri obli­gatorii apărute de-a lungul drumului. „Așa se întâmplă când lucrezi pentru a schimba lucrurile. Mai întâi, ei cred că ești nebun. Apoi se luptă cu tine. Și apoi, dintr-odată, schimbi lumea“, declara ea în 2015, într-un interviu direct la TV, după ce au început să apară primele semne serioase de întrebare legate de Theranos. Acuzațiile, susținute de probe și mărturii din interiorul compa­niei, erau că testerele Edison nu au funcționat de fapt niciodată și că, prin urmare, Theranos a fraudat investitorii cu miliarde de dolari.

În anul următor, agenția federală ameri­cană Centers for Medicare & Medicaid Ser­vices (CMS) a început investigarea oficială a companiei Theranos, iar lui Elizabeth Hol­mes i s-a in­terzis să mai conducă, să dețină sau să opereze un serviciu de ana­liză a sângelui timp de doi ani. Până în 2017 au început procesele. Compania a fost închisă în 2018, iar împo­triva lui Hol­mes s-au formulat 11 acuzații de fraudă. Procesul a început în august 2021, după mai multe amâ­nări din cauza pandemiei de COVID-19, iar la începutul acestei luni, după 50 de ore de deliberare a juriului, Holmes a fost găsită vinovată pentru patru dintre capetele de acuzare, riscând o pedeapsă de până la 20 de ani de închisoare.

În timpul procesului, apărarea a solicitat audierea unui singur martor, Holmes în­săși, susținând că aceasta a crezut cu ade­vă­rat în viziunea Theranos, că a investit enorm în succesul companiei, însă pur și simplu a eșuat. Holmes a încercat să arunce o parte din vină pe Ramesh „Sunny“ Balwani, un fost iubit cu aproape două decenii mai în vârstă decât ea, pe care îl adu­sese pentru a o ajuta la conducerea companiei. Cu lacrimi în ochi, le-a povestit juraților că Balwani a denigrat-o și că ar fi abuzat-o fizic, emoțional și sexual, afectându-i astfel capacitatea de a lua decizii juste în ceea ce privește compania. Balwani, care a pledat nevinovat și a negat ca­tegoric aceste afirmații, urmează să fie judecat separat pentru rolul său în opera­țiunile Theranos. Echipa de avocați ai lui Holmes a anunțat deja că va contesta decizia, susținând – așa cum au mai făcut-o de-a lungul timpului – că singura ei crimă este eșecul, nu frauda conștientă. „Să te stră­duiești cât poți de mult, iar în cele din urmă să eșuezi nu este o infracțiune“, spunea Lance Wade, unul dintre avocații săi.

Dosarul Theranos reprezintă o piatră de hotar pentru Silicon Valley – o industrie care de ani buni s-a sustras de la răspun­dere în omniprezenta sa cultură „Fake it till you make it“, care-i încurajează pe fondatori să facă promisiuni mari, adesea cu puține dovezi. „Modelul de afaceri promovat de Silicon Valley presupune că, pentru a atrage investitori, trebuie să ai o viziune agresivă și optimistă în ceea ce privește produsul sau serviciul tău. Iar dacă reușești, nu ești un escroc, ci vizionar“, spune avocatul corporatist Jack Sharman, par­tener la casa Lightfoot, Franklin & White.

Deși verdictul de vinovăție în cazul Hol­mes „le va transmite un mesaj directorilor executivi că există consecințe în depășirea limitelor, potențialii investitori vor dori în continuare să scoată cât mai mulți bani dintr-o idee promițătoare“, crede Ellen Kreitzberg, profesoară de drept la Universitatea Santa Clara.

Deocamdată, Holmes este în libertate, sen­tința urmând să fie pro­nun­țată la sfâr­și­tul lunii septembrie. Între timp, Holmes rămâne o figură de un in­te­res imens, su­biec­tul a nenumărate cărți și documentare, al unui viitor serial realizat de Hulu, precum și al unui lungme­traj produs de Apple, cu Jennifer Lawrence în rolul principal.

„Theranos este cea mai mare poveste din medicina de laborator și s-a încheiat cu un dezastru“, spunea recent biochimistul Eleftherios Diamandis, profesor la Departamentul de medicină de laborator și Patobiologie al Universității din Toronto, autor al unui raport din mai 2015 în care con­cluziona că majoritatea pretențiilor com­paniei legate de tehnologia sa sunt exa­gerate. „Întrebarea care rămâne este însă ce am învățat din toate astea, astfel încât să nu se întâmple din nou?“

FOTO: Getty