O sintagmă a făcut carieră. Un matematician și meteorolog, Edward Lorenz, a spus, pentru a încerca să explice teoria haosului, că „un fluture care dă din aripi în Hong Kong poate schimba direcția unei tornade în Texas“. Expresia a devenit celebră, a fost citată de nenumărate ori și pune în continuare imaginația la lucru. Unii chiar se gândesc că fenomenul este posibil, dar, în realitate, expresia nu este decât o metaforă care exprimă un concept științific.
Ideea a plăcut atât de mult, încât a fost interpretată, în fel și chip, în spațiul public. De exemplu, fraza matematicianului a fost „tradusă“ prin faptul că o acțiune minoră poate avea efecte majore, nebănuite, asupra unui fenomen aparent independent de cauză. Desigur, se poate înțelege și în felul acesta.
Dar metafora referitoare la „efectul fluturelui“ poate arăta, într-o economie globalizată, cum un eveniment dintr-o parte a lumii, aparent izolat, poate influența major sectoare sau industrii întregi ale economiei mondiale. Din acest punct de vedere, în ultima perioadă, exemplele sunt destul de vizibile.
Un vapor eșuat, semiconductorii din Taiwan sau deficitul de containere la nivel mondial sunt câteva situații în care „efectul fluturelui“ ar părea că se aplică în economia globală.
O RAFALĂ DE VÂNT. Recent, un vas supraîncărcat, specializat în transportul containerelor, a blocat canalul Suez. Pentru ca metafora să prindă și un pic de viață, să spunem că experții consideră că vasul „Ever Given“ s-a așezat de-a curmezișul canalului Suez din cauza unei rafale puternice de vânt.
Ce s-a întâmplat? O navă imensă care transportă containere a eșuat în canalul Suez, una dintre rutele maritime cele mai folosite din lume. „Ever Given“ este una dintre cele mai mari nave din lume care transportă containere, cu o lungime de 400 de metri și o capacitate de 219.000 de tone. Un adevărat colos al oceanelor. Vasul venea din Asia și se îndrepta spre Rotterdam (nu spre Constanța, din păcate!).
Efectele blocării canalului au fost multiple. 100 de nave, aflate în ambele zone de intrare în Suez, nu au mai putut să se miște. La nivelul economiei mondiale au fost anunțate întârzieri în aprovizionarea cu țiței și… hârtie igienică. De asemenea, la burse, prețurile unor mărfuri au crescut, cel mai vizibil fiind prețul petrolului, care a urcat rapid cu 5%.
Prin canalul Suez trec aproximativ 12% din comerțul mondial, 10% din transportul internațional de țiței și 8% din cantitatea totală de gaz natural lichefiat. În anul 2019, aproximativ 19.000 de nave, încărcate cu 6,1 milioane de tone, au tranzitat această rută maritimă lungă de 193 de kilometri.
Dacă blocajul ar fi durat o perioadă mai lungă, ar fi crescut prețurile mărfurilor la nivel mondial. Specialiștii arată că aproximativ 30% din comerțul mondial de containere trece prin canalul Suez. Dacă Suezul este blocat, navele trebuie să ocolească prin Capul Bunei Speranțe, ceea ce înseamnă că, în loc ca distanța dintre Asia și Europa să fie de numai 12.000 de kilometri, drumul să devină de 21.000 de kilometri. Totodată, experții au calculat că drumul de transport ar fi mai lung cu un interval cuprins între 7 și 10 zile.
De altfel, nu este singura ocazie din ultimul an în care canalele comerțului mondial au fost „înfundate“. Prima dată, aprovizionarea s-a gripat la începutul pandemiei.
A existat, apoi, o criză a containerelor, în care livrarea mărfurilor a întârziat o perioadă pentru că, la nivel mondial, nu mai erau suficiente containere care să transporte mărfurile solicitate pe piețele internaționale. Din această cauză, multe companii europene au reclamat o creștere a prețurilor la produsele din import.
CRIZA CIPURILOR. În altă ordine de idei, la începutul acestui an, firmele producătoare de semiconductori s-au aflat în fața unei situații fericite: partenerii de afaceri au început să aibă o cerere mai mare. Mai multe sectoare economice din economia globală,
industria auto, producătorii de electrocasnice și cei de jocuri video au avut nevoie de mai mulți semiconductori.
Deficitul de cipuri a condus la prețuri mai mari și la întârzieri în livrarea comenzilor. Piața semiconductorilor are o cerere în creștere care vine din zone diverse. De exemplu, se vând mai multe laptopuri, pentru că se lucrează mai mult de la distanță. Totodată, se folosesc mai mult serviciile de cloud, bazele de date aflate în spatele lor și, implicit, este nevoie de mai mulți semiconductori.
De departe însă, producătorii auto și cei de produse electronice au o nevoie acută de semiconductori și ajung să se concureze serios în încercarea de a se aproviziona. Toți producătorii auto europeni importanți au fost nevoiți să închidă, pentru o perioadă mai lungă sau mai scurtă, fabricile pe care le administrează în diverse zone ale lumii.
Într-o economie globalizată, „efectul fluturelui“ poate exista. Dependența de un furnizor, de o țară, de o zonă sau de o rută de aprovizionare are efecte asupra piețelor. De aceea, morala ultimului an este pentru Uniunea Europeană aceea de a reduce dependența pe care o are față de un furnizor sau altul.
