Efectele OUG 114: În ce condiții vom mai lua credite anul acesta

Banca Transilvania, instituția de credit care își dispută poziția de lider al sistemului bancar românesc cu BCR, s-a nu­mărat printre principalele „victime“ ale OUG 114, după prăbușirea bursieră de la sfârșit de 2018. Tiberiu Moisă, director general-adjunct al băncii din Ardeal, explică pentru NewMoney efectele imediate ale ordonanței asupra băncilor și clienților. Principalul scenariu de lucru: modificarea textului de lege.

 Acest articol a apărut în numărul 59 (18 februarie – 3 martie 2019) al revistei NewMoney

NewMoney: Ce efecte au avut măsuri legislative comparabile cu OUG 114 adoptate în alte state europene?

Tiberiu Moisă: Întâlnești o taxă pe active în diferite forme în multe țări din Europa (Un­garia, Polonia, Slovacia sau Austria, n.r.). Ce este cu adevărat specific României este nivelul acestei taxe. Nicăieri nu întâl­nești un nivel așa de ridicat. De fapt, urmă­toarea pe listă ar fi Polonia, cu un nivel de cel puțin două ori mai mic decât cel pe care îl vedem noi, dacă nu cumva mai mult. De asemenea, acolo, nu toate clasele de active sunt ajustate. Dar urmează să vedem normele de aplicare și probabil că în momentul acela vom avea o discuție mai concretă (până la trimiterea la tipar a revistei, acestea nu erau publicate, n.r.).

– Mergând pe scenariul că ordonanța va ră­mâne în forma actuală, deși există semnale că aceasta ar putea fi modificată, cu cât credeți că ar crește costurile de finanțare pentru persoane fizice și companii?

– În primul rând, nu intenționăm să trans­ferăm integral efectele taxei la clienți. Am avut deja discuțiile acestea și banca poate să susțină cea mai mare parte din această taxă, ajustând alte categorii de cheltuieli sau chiar și așteptările privind profitul. Pe de altă parte, plecăm de la premisa că vom vedea modificări ale conținutului acestei legi și atunci nu vom modifica contractele în derulare.

– Ce se va întâmpla cu creditele noi?

– La creditele noi, vom ține cont de această taxă.

– Deci, costurile vor crește?

– Nu într-un mod uniform, pe baza unei formule matematice.

– O taxă de 0,3% pe activele financiare se va traduce printr-o creștere proporțională a costurilor finanțării?

– Nu în mod mod matematic.

– Care vor fi cele mai afectate categorii de debitori?

– Cred că persoanele fizice vor fi mai puțin afectate. Cred că vorbim mai ales de companii. Dar nu uitați că, în afară de taxă, avem cel mai mare reglementator de do­bânzi, care nu este nici statul, nici nimeni altcineva decât piața însăși. Băncile vor con­cura în continuare între ele pentru clienți, pentru planurile de afaceri bune, pentru ceea ce este viabil. Această con­cu­rență dintre bănci va absorbi ea însăși o parte importantă din taxă. Deci eu cred că, pe termen scurt, vom încerca să absorbim această taxă. Pe termen mediu și lung, probabil că situația s-ar schimba.

– Cum este structurată creditarea Băncii Transilvania?

– Aproximativ jumătate din zona de creditare este concentrată în zona persoanelor fizice și cealaltă jumătate – plus, minus trei procentuțe mici –, în zona companiilor. Pe acest al doilea segment, lucrăm de la micro, nano, IMM-uri până la elefanți, companii foarte mari românești sau multina­țio­nale. Avem și o companie BT Mic, al cărei model de business este dedicat zonei de companii foarte, foarte mici, care este prea mică pentru a fi evaluată doar financiar.

– În ansamblu, creditarea va fi afectată în 2019 versus 2018?

– Nu știu dacă putem să vorbim despre scădere, dar această ordonanță se adaugă unor semnale pe care noi le monitorizăm de ceva vreme. Adică, există semnale de tem­perare a economiilor în Europa, temperare care poate să afecteze exporturile românești. Există semnale de încetinire a con­sumului în România. Combinate cu această taxă, aceste semnale pot să dea un efect de încetinire mai pronunțată. Personal, mă aștept să văd o activitate de cre­ditare mai redusă decât în 2018.

– Indirect, va fi afectată și evoluția pieței imobiliare?

– Piața imobiliară, să știți, va fi afectată de (lipsa de, n.r.) încredere, pentru că achi­ziția unei locuințe e o chestie care ține de credința pe care eu o am că mâine îmi va fi mai bine, că salariul va fi suficient să îmi achit ratele la bancă, adică piața imobiliară nu este influențată doar de dobândă. Dincolo de dobândă, ideea că în orașul acesta vreau să-mi clădesc viitorul, că aceasta este casa pe care mi-o doresc, că ăsta e cre­­ditul care mi se potrivește, toate acestea țin de încredere. Iar în acest moment, avem un climat de încredere sub semnul întrebării.

– Vor mai putea băncile să fie profitabile vreo­dată, în noile condiții?

– Pe termen lung, cred că băncile vor mai face profit. Și noi vom încerca să facem pro­fit – probabil, la un alt nivel decât cel de până acum și, mai ales, ne așteptăm să vedem într-un anumit interval de timp un alt conținut pentru această ordonanță de urgență.

– Totuși, mai ales după criză, băncile au făcut greu profit…

– Un an nu seamănă cu altul. 2018 a fost un an foarte bun pentru bankingul românesc (pe primele nouă luni, sistemul înregistra un profit-record de 1,2 miliarde de euro, n.r.) în principal pentru că au scăzut credi­tele neperformante. Și nu e vorba doar de scoaterea acestora din portofolii – au fost și scăderi naturale. Asta a fost o sursă im­portantă de profituri care erau, de fapt, afe­rente unei perioade din trecut. Nu am avut un 2018 în fiecare an. Pentru toată lumea, cred că e evident că existența profi­tului validează orice model economic. De acolo te dezvolți, asta te stimulează să faci mai mult.

– Este cunoscut că BT a fost una dintre cele mai active bănci în materie de fuziuni și achi­ziții, după preluarea Bancpost și a Volksbank. Credeți că efectele OUG 114 vor accelera procesul de consolidare a sistemului bancar?

– Greu de spus. Pur și simplu, oportuni­tățile va trebui să fie mult mai interesante, ca, în calculele pe care ți le faci, să depă­șești și existența acestei ordonanțe. Dar acesta este mai degrabă un subiect pentru acționarii noștri, ca să fiu sincer. Pe acțio­nari, i-am simțit mereu deschiși la opor­tunități. Noi, la nivel de management, pur și simplu implementăm strategiile decise de acționarii noștri.

Viață de bancher

Tiberiu Moisă are o experiență de 21 de ani în sectorul bancar.

• BANCA TRANSILVANIA. Este director ge­neral-adjunct al băncii cu sediul în Cluj din 2015. Lucrează în bancă de 17 ani.
• Start. La sfârșitul anilor ’90 și începutul anilor 2000, își începe cariera în banking la ABN Amro și Banca Națională a Greciei.
• Educație. Este absolvent de ASE, iar după terminarea facultății, urmează cursurile a două Executive MBA – Sheffield University (Marea Britanie) și INDE (ASE România și CNAM Franța).

ILUSTRAȚIE de Vali Ivan