Economiștii consideră că o recesiune teh­nică este aproape inevitabilă în această iarnă. Ce se va întâmpla cu economia României în 2023

Economiștii consideră că o recesiune teh­nică este aproape inevitabilă în această iarnă, dar speră că economia României va avea parte de o ate­rizare lină în 2023, în pofida unor vul­ne­­ra­bi­lități importante acumulate în 2022.

Economiile Europei Centrale și de Est vor decelera semnificativ în 2023, când ar urma să înregistreze un ritm de creștere de doar 0,4% din produsul intern brut (PIB), față de avansul de 4,1% din PIB în 2022, potrivit unui raport al specialiștilor de la UniCredit Research. „Anticipăm o re­cesiune tehnică în trimestrele urmă­toare, din cauza scăderii puterii de cum­pă­rare și a cererii externe, a condițiilor financiare mai stricte și a cheltuielilor fis­cale mai reduse. O revenire este probabilă începând cu al doilea semestru din 2023, dacă economia Zonei Euro își revine și ea“, notează aceștia.

Specialiștii băncii italiene se așteaptă ca războiul din Ucraina să continue până în 2024, dar fără a escalada, respectiv fără a se ajunge la folosirea armelor neconven­ționale sau la extinderea sa în restul Europei. Pe lângă riscurile ce decurg din conflictul militar, regiunea va fi afectată în 2023 de efectele lipsei unor politici energetice europene comune; conflicte între Co­misia Europeană, Ungaria, Polonia și România, din cauza problemelor privind statul de drept; un apetit limitat pentru reforme înaintea alegerilor din Bulga­ria, Polonia, Slovacia și Turcia; o criză finan­ciară în Turcia, dacă politicile monetare și fiscale nu vor fi înăsprite după ale­geri; tensiuni naționaliste în Balcanii de Vest și izola­rea economică și politică a Rusiei.

Consum de economii

Economiile emergente s-au dovedit mai reziliente decât anti­cipau cei mai mulți analiști. Deși războiul a afectat încrederea populației și a investito­rilor, inflația a fost cea care a dus la schim­barea efectivă a obiceiurilor de consum. Gospodăriile și-au epuizat, în primul semestru, economiile acumulate în timpul pande­miei, dar activitatea economică s-a menți­nut pe plus și în a doua parte a anului, în special în țările unde guvernele au intervenit pentru a atenua impactul creșterii facturilor la energie.

„Deși activitatea economică a fost rezis­tentă în primele trei trimestre ale anului, nu ne așteptăm ca ECE (Europa Centrală și de Est, n.r.) să evite o recesiune tehnică în ulti­mul trimestru din 2022 și primul trimestru din 2023, dacă PIB-ul Zonei Euro se va contracta și creșterea globală va încetini în timpul iernii“, avertizează totuși specialiștii UniCredit. În opinia lor, principalele argumente de partea încetinirii economice sunt costurile ridicate ale energiei pe partea ofertei și scă­derea puterii de cumpărare pe par­tea cere­rii, fenomene care se vor produce pe fondul unor condiții financiare mai stricte, gene­rate de creșterea dobânzilor, ca răspuns la inflație, și al unor investiții pu­blice mai reduse, cauzate de epui­zarea resurselor bugetare.

Pentru România, economiștii băncii itali­ene anticipează un avans al PIB-ului de puțin peste 1% în 2023, precum și un deficit bugetar de aproximativ 5% din PIB. Media previziunilor făcute de analiștii financiar-bancari din România este a unei creșteri de 1,6% din PIB în 2023. Specialiștii CFA România mai prognozează totodată un deficit bugetar de 5,8% din PIB pentru 2023.

Presiuni inflaționiste

Economiile emer­gente din Europa se îndreaptă către o re­cesiune în această iarnă, pe măsură ce efectele inflației ridicate, ale condițiilor financiare stricte și ale slăbirii cererii externe își vor spune cuvântul, consideră și specia­liștii companiei de consultanță Capital Economics. Inflația din România a atins în noiembrie un nivel-record al ultimilor 20 de ani, de 16,8%, potrivit datelor Institutului Național de Statistică (INS). Vârful ar putea fi atins în decembrie, potrivit estimărilor făcute de economiștii ING Bank România. „Presiunile asupra prețurilor în sectorul ser­viciilor devin din ce în ce mai proeminente și ar putea împinge banca centrală să opereze o nouă creștere (a dobânzii de po­litică monetară, n.r.) de 25 de puncte de bază, la 7% în ianuarie“, avertizează Valentin Tătaru, economist-șef al băncii.

Începând din ianuarie 2023, efectele de bază puternice (raportarea la rate deja ridicate ale inflației) ar trebui să împingă in­flația generală la aproximativ 16%, în timp ce la sfârșitul primului trimestru am putea ve­dea inflația mai aproape de 15%, reiese din prognoza specialiștilor băncii olandeze. Revenirea sub 10% ar putea să nu aibă loc însă înainte de ultimul trimestru din 2023.

Costul banilor

Dobânzile în creștere își vor pune amprenta și asupra sistemului bancar. Andrei Rădu­lescu, director de ana­liză ma­cro­economică al Băncii Transilvania, prog­nozează o temperare a ritmului de creș­tere a soldului creditului neguvernamental – de la 14,1% în 2022 la 7,8% în 2023, respectiv 6,7% în 2024. „În acest scenariu previzionăm temperarea dinamicii anuale a soldului creditului neguvernamental în trimestrele ur­mă­toare, în con­textul perspectivelor de de­teriorare pentru climatul din sfera economiei reale și de majorare a costurilor reale de finanțare (pe fondul pre­mi­selor ca ritmul anual al pre­țurilor de consum să schimbe tendința, de la una de accelerare la una de de­cele­rare)“, potrivit unei note transmise investitorilor.

Deși ciclurile de înăsprire monetară din Europa Centrală par a se fi încheiat, spe­cia­liștii Capital Economics nu se așteaptă la re­duceri ale ratei dobânzii până în a doua jumătate a lui 2023. Andrei Rădulescu anti­ci­pează o scădere a dobânzii-cheie de po­litică monetară de la 6,75% pe an în 2022 la 5,5% în 2023, respectiv 5% în 2024. Economiștii ING sunt mai puțin optimiști, anti­cipând o scădere la doar 6,5% în 2023. În acest context, ROBOR la trei luni este anti­ci­pat să se mențină peste 7%, în vreme ce dobânzile la titlurile de stat pe zece ani vor continua să fie în apropiere de 8% pe an.

Corecții inevitabile

În ceea ce pri­vește evoluțiile valutare din regiune, „monedele vor rămâne vulnerabile la o deteriorare suplimentară a apetitului pentru risc de la nivel global, riscurile fiind concentrate în Turcia, Ungaria și România“, a avertizat William Jackson, economist-șef pentru pie­țele emergente la Capital Economics, într-un raport de analiză transmis investitorilor. Ana­liștii CFA estimează o depreciere a cursu­lui leu/euro către pragul de 5 lei/euro în următoarele șase luni, respectiv 5,0652 lei pentru un euro în următorul an.

Aceasta este inevitabilă, în pofida eforturilor Băncii Naționale a României (BNR) de a ține cursul cât mai strâns, în special din cauza deficitului foarte mare de cont cu­rent. Din cauza dinamicii nefavorabile a ba­lanței comerciale (în special în sectorul ener­getic), dar și pe fondul avansului economic puternic din primul semestru din 2022 (produs în special pe consum, respectiv pe consum din import), deficitul balanței comerciale ar putea „cocheta“ în 2022 cu niveluri nemaiîntâlnite din 2008, când a depășit 16% din PIB.

„Aceasta reprezintă o slăbiciune structurală semnificativă și va fi principalul motor din spatele unui deficit de cont cu­rent de aproximativ 9% din PIB în 2022“, no­tează analiștii ING într-un alt raport. „Mai devreme sau mai târziu, o corecție a deficitului de cont curent va fi necesară. În ab­sența unei supape funcționale a cursului de schimb, devalorizări interne destul de dure­roase ar putea veni de la sine“, avertizează analiștii ING.

Ce, cât, cum

Pentru anul 2023, Comisia Națională de Strategie și Prog­noză (CNSP), cea care furnizează cifrele cu care lucrează Guvernul României, anti­cipează o decelerare a creș­terii economice la 2,8% din produsul intern brut.

• RELANSARE. După o încetinire a activității în primele două trimestre ale anului 2023, aceasta ar urma să se relanseze sub influența pozitivă a con­struc­țiilor (+5,9%) și a servi­ciilor (+3%). Activitatea în sectorul industrial va continua să fie influențată de nivelul ridicat al prețurilor produselor energetice și de slăbirea industriei în Germania. În aceste condiții, a fost prevăzută o creștere modestă a valorii adăugate brute, de numai 0,4%.Pentru agricultură, după contracția accentuată din anul 2022, se anticipează o majorare cu 9,8% a valorii adăugate brute.
• CONSUM ȘI INVESTIȚII. Pe latura cererii, CNSP a estimat o creștere moderată a consumului privat, de 2,7%, puterea de cumpărare a po­pulației situându-se la un nivel inferior celui prognozat anterior. Luând în conside­rare faptul că majorarea costurilor de finanțare și a celor cu energia și materiile prime constrâng realizarea de noi investiții, pentru formarea brută de capital fix s-a estimat pentru 2023 o dina­mică de 6,2%.

Acest articol a apărut în numărul 154 al revistei NewMoney

FOTO: Laszlo Raduly