Economia războiului

Pentru ca lucrurile să revină la o relativă normalitate (oricum, conceptul a suferit transformări dramatice din martie 2020), este important ca războiul din Ucraina să se oprească. Cât va mai putea Rusia să susțină această teribilă aventură? Iată întrebarea de o mie de puncte la care mulți s-au pripit să răs­pundă cu optimism încă din primele zile ale războ­iu­lui. După opt luni de conflict sângeros, sfârșitul nu-i aici. Cel puțin asta rezultă dintr-un set de date analizate de The Economist.

Evident, situațiile și statisticile din surse oficiale rusești pot fi privite cu mari rezerve, însă banca ame­ricană Goldman Sachs arată că, în ultimul timp, activitatea economică din Rusia este mai intensă decât cea din state europene precum Franța, Italia, Germania și Marea Britanie. Pentru acestea din urmă, greul de-abia începe, având în vedere că în scurt timp va începe sezonul rece. În paranteză fie spus, propaganda rusă răspândește filmulețe – evident pentru audiența europeană – cu sobe pe gaz func­ționând la putere maximă. În subsidiar, e de înțeles că rușii își permit să se lăfăie în căldură cu câteva ruble, în vreme ce același „lux“ îi va costa sute de dolari pe occidentali.

Alte date credibile indică îmbunătățiri pe mai multe planuri. De exemplu, producția auto dă semne de revenire, după ce, cu luni înainte, se prăbușise cu totul, ceea ce indică faptul că Rusia a reușit să se aprovizioneze cu componente din afara spațiului vestic. Iar una dintre principalele mize ale sancțiu­nilor impuse de Statele Unite și Uniunea Europeană era exact tăierea accesului la importante resurse teh­nice și tehnologice.

SCĂDERE, DAR MAI MICĂ. Chiar și Fondul Monetar Internațional și-a revizuit prognozele în privința Rusiei. În aprilie, experții săi apreciau că economia se va prăbuși cu 8,5% în 2022, pentru ca acum să recalculeze scăderea la doar 3-4% – un nivel absolut suportabil. Vestea proastă care rezultă din toate acestea este că Rusia va putea să-și extindă cheltu­ielile de apărare „internă“, după cum se face vorbire în bugetele oficiale pentru anii viitori.

Dacă mergem la cauze, fără îndoială, explozia pre­țului la gaze și petrol a fost plasa de siguranță pentru economia lui Putin. Studiul realizat de think than­kul Bruegel din Bruxelles, citat de The Wall Street Journal, arată că aprecierea de prețuri a crescut veni­turile Rusiei din exporturi de energie cu 120 de miliarde de dolari în primele nouă luni ale anului față de perioada similară a anului trecut. Tot din acest motiv, analiștii estimează că Rusia va avea anul acesta surplus bugetar.

Potrivit altor analize, situația nu este însă atât de roz pe termen mediu și lung. Agenția Internațională pentru Energie estimează că exporturile de petrol ale Rusiei se vor înjumătăți până în 2030, în condi­țiile în care consumul european nu se va mai întoarce nicio­dată la nivelurile din 2021. Pe de altă parte, China nu va putea substitui piețele pierdute, date fiind ambi­țiile sale de decarbonificare. Amos Hochstein, un colaborator apropiat al președintelui american Joe Biden, merge și mai departe, subliniind că petrolul este tot ce a mai rămas din economie, Putin distru­gând orice alt domeniu de activitate.

Chiar Banca Națională a Rusiei a avertizat că, anul viitor, economia ar putea suferi o scădere drastică dacă țara se va confrunta cu sancțiuni și mai dure sau cu o scădere a cererii globale. Totodată, mobilizarea parțială ar putea veni cu o serioasă notă de plată. Inflația pare să-și fi atins maximul, însă reducerea personalului disponibil, mai ales în zona de servicii, ar putea pune o nouă presiune pe prețuri. Deocamdată, dobânda de politică monetară rămâne la 7,5%, după șase scăderi succesive de la nivelul de 20% stabilit în martie, ca o măsură de stabilizare a rublei. Desigur, și 7,5% e mult dacă e să comparăm cu dobânda-cheie a Băncii Centrale Europene (1,5-2%) sau cu cea stabilită de Federal Reserve (3,25%).

PRESIUNI INFLAȚIONISTE. Panica din rândurile po­pu­lației, accentuată de mobilizare, nu poate rămâne fără implicații. The Economist estimează că în septembrie au fost retrase din băncile rusești depozite în ruble în valoare de 14 miliarde de dolari (o treime din retragerile operate în februarie), iar o mică bancă a fost chiar luată cu asalt. De asemenea, în primele șase luni ale anului, din țară au plecat între 250.000 și 500.000 de cetățeni, mulți dintre ei cu nive­luri de salarizare și educație ridicate.

Întrucâtva, un diagnostic al stării economiei ru­sești ține și de un joc al percepțiilor. Deși scăderea produsului intern brut din 2022 va fi mult mai mică decât cea preconizată în primăvară, putem spune deja că aceasta va fi cea mai mare din grupul celor mai mari 20 de economii ale lumii. Sau, dintr-o per­s­pectivă asemănătoare, scăderea „reală“ a eco­no­miei rusești e de 7%, dacă e să luăm în calcul că banca centrală sconta o creștere de 3% anul acesta.

Oricum am pune problema însă, un lucru pare sigur: Rusia e departe de a-și fi epuizat resursele pentru finanțarea războiului, cel puțin pe termen scurt. O realitate tristă, dar și o realitate în funcție de care trebuie să ne calibrăm așteptările.

Ionuț Ancuțescu are o experiență de peste 17 ani în presa economică și de business. A lucrat la publicațiile Ziarul Financiar, Capital, Biz, Business Magazin, Money Express, Forbes și Adevărul Financiar, iar acum este redactorul-șef al revistei NewMoney.