Oriunde privești în jur, vezi coronavirus. Cel puțin așa se întâmplă la ora redactării acestui material. Precauția este necesară întrucât situația este extrem de volatilă. Cazurile, măsurile, deciziile se schimbă de la o zi la alta. Deocamdată, peisajul oferit de tot ce este legat de coronavirus este între înspăimântător și impresionant. Bursele au avut până acum două puseuri de scădere masivă. S-au făcut comparații cu cifre din timpul crizei din 2008, dar ele sunt puțin relevante, pentru că analiștii financiari nu știu la ce să se aștepte. Sau, mai exact, se pot aștepta la ce este mai rău.
Primele efecte. Franța a interzis manifestările la care participă mai mult de 5.000 de persoane, România pe cele cu peste 1.000 de participanți. Pentru organizarea evenimentelor cu mai puțin de 1.000 de persoane este nevoie de obținerea unui aviz de la o instituție a statului, ceea ce îi face pe mulți dintre organizatori să renunțe și să amâne.
În Italia, toată populația se află în carantină, în mare parte la domiciliu. Carantina pare a fi soluția pentru tot mai multe state, o metodă recomandată, de altfel, de Organizația Mondială a Sănătății, dar absolut nefericită pentru economie. Dintr-un motiv simplu: se poate lucra de acasă pentru destul de puține domenii ale economiei.
Prețul țițeiului s-a prăbușit. A scăzut mai întâi cu 25%, apoi cu 30% și a ajuns până la 33%. Dar evoluția nu este doar din cauze legate de coronavirus și de scăderea cererii, ci și din cauza disensiunilor dintre țările mari exportatoare de petrol și Rusia. OPEC și Rusia nu au reușit să ajungă la o înțelegere privind reducerea cantității de țiței extrase.
În schimb, absolut logic, prețul aurului a crescut, un activ de refugiu, care atrage investitorii tocmai în momente de criză. Dar nu trebuie omis că, recent, prețul aurului a avut o evoluție neașteptată, în sensul că a scăzut brusc. Experții au pus această cădere pe seama nevoii unor investitori de a-și completa lichiditățile prin vânzarea unei cantități de aur.
Se închid sau nu școlile? Măsura diferă de la stat la stat. Există decizii fără precedent și în domeniul manifestărilor sportive. Sunt campionate naționale de fotbal care se joacă fără spectatori. Turneul de tenis de la Indian Wells a fost anulat, iar jucătorii, jucătoarele și fanii acestui sport se întreabă în ce măsură calendarul de turnee din această primă jumătate a anului se va mai respecta. Curse de maraton sau semimaraton au fost amânate sau anulate. În spatele acestor măsuri există un important impact financiar. Cluburile de fotbal pierd bani, participanții la cursele de maraton, amatori, pierd și ei bani, pentru că și-au cumpărat bilete de avion sau au rezervat locuri de cazare.
Riscul recesiunii. Nu este încă definit impactul pe care măsurile de protecție împotriva coronavirusului îl au asupra economiei. Sunt doar scenarii, dar ele nu iau în calcul cea mai neagră variantă. Italia a încheiat anul trecut cu o creștere zero și sunt șanse mari ca economia italiană să intre cel puțin într-o recesiune tehnică. Aceeași problemă o au marile economii ale zonei euro, chiar dacă Germania a început să mărească ritmul investițiilor tocmai pentru a încerca să contrabalanseze potențiala scădere.
Încrederea investitorilor în zona euro este la cel mai scăzut nivel din ultimul deceniu. Statele și băncile centrale pregătesc pachete de stimulare a economiei. Dacă și unde pot. Pentru că, de exemplu, Rezerva Federală americană a redus deja dobânda-cheie. Banca Centrală Europeană nu are unde să mai coboare dobânda, pentru că nivelul este deja zero.
În același timp, unele state au anunțat pachete fiscale, sub diverse forme, care conțin facilități pentru economie. Nimeni nu s-a grăbit să ofere beneficii substanțiale. Pentru că statele europene abia au revenit cu deficitele bugetare la valori normale și pentru că toată lumea speră că efectele virusului se vor diminua la jumătatea anului.
Turismul este în apropierea unui dezastru. Au fost anulate curse aeriene, vacanțe și manifestări de business. Carantina exclude posibilitatea de a face turism. Tot mai mulți locuitori ai planetei preferă să rămână acasă sau să-și petreacă vacanța în țara de origine. Dacă tendința se va menține, vor fi câteva state care vor suferi pierderi importante.
Dar cum să mai faci turism când afli că la Disneyland, în Paris, a fost descoperit un caz de coronavirus, iar parcul s-a închis sau că Muzeul Luvru a rămas închis la sfârșitul săptămânii? Companiile aeriene au deja pierderi și anulări de curse și managerii acestor firme se întreabă dacă anul acesta va semăna cu cel de după atentatele de la New York sau cu primii ani de criză.
Singurii câștigători de etapă par a fi companiile digitale, specializate în comerț online și producătorii de produse „la modă“: conserve, măști de protecție, hârtie igienică sau unele alimente.
Puțini câștigători, mulți care pierd. Virusul este cel mai surprinzător dușman al economiei globale. Un inamic nevăzut și greu de învins. Deocamdată.
