Anul vaccinării. 2021 va începe, în toate statele lumii, cu campaniile de vaccinare. Previzibil, acestea vor veni la pachet cu o serie de controverse, precum cine dorește și cine nu să se vaccineze sau efectele pe care vaccinul le are asupra sănătății. De asemenea, vaccinarea va fi o piatră de încercare din punct de vedere logistic. Este posibil ca firmele dintr-o serie de industrii (precum cea turistică sau de transport aerian) să le ceară consumatorilor să facă dovada vaccinării. În plus, ar putea să existe companii care să le ceară explicit angajaților să se vaccineze. Nivelul de relansare a economiei globale va depinde de eficiența vaccinurilor și a imunizării populației.
„Mai mult verde“. Uniunea Europeană dă startul concret, în anul 2021, cursei pentru combaterea efectelor schimbărilor climatice. Țintele sunt ambițioase, până în 2030 reducerea emiterii de gaze cu efect de seră cu 40% față de 1990, iar până în 2050 ajungerea la emisii de gaze cu efect de seră neutre. Pasul înainte pe care îl face UE anul acesta îl reprezintă demararea unor programe de finanțare care înglobează condiții stricte de mediu. Este vorba despre noua politică agricolă comună, despre programul numit „De la fermă la furculiță“ și, evident, noul program de relansare și reziliență. Absorbția fondurilor puse la dispoziție de toate instrumentele financiare europene va fi condiționată de realizarea unor investiții prietenoase cu mediul.
UE nu este singurul bloc economic care se concentrează pe „mai mult verde“. Semnalele politice din SUA arată că noua administrație va reveni la preocupări privind protecția mediului.
În plus, Fondul Monetar Internațional (FMI), prin vocea directoarei executive, Kristalina Georgieva, pleda la sfârșitul anului trecut pentru o abordare internațională a acestei teme. Șefa FMI a remarcat că lumea traversează două crize simultane, cea sanitară și cea a schimbărilor climatice, care, amândouă, au un punct comun: produc victime peste tot în lume. Totodată, cele două crize au și o soluție comună și anume investiții publice care să țină cont de respectarea protejării mediului.
Creștere economică. Anul 2021 va fi cel al creșterii economice. Toate prognozele arată că economia mondială, în ansamblu, dar și economiile importante vor reveni pe plus. Din acest punct de vedere, nu se poate vorbi despre o criză economică. Evident, creșterea se va datora efectului de bază, după cum se exprimă economiștii, adică 2020 se va încheia cu scăderi atât de mari, încât în 2021 creșterea va fi aproape naturală. Nu înseamnă, însă, că toate sectoarele economice vor avea rezultate pozitive. În funcție de evoluția situației sanitare, este posibil ca revenirea în industria ospitalității, în transporturile aeriene sau în domeniul evenimentelor culturale ori pentru petrecerea timpului liber să fie mai dificilă. Prognozele arată că întoarcerea economiei la nivelul anului 2019 se va face abia în 2022.
Criza a atras atenția asupra problemelor care există în economii dezvoltate sau emergente și asupra cărora ar trebui să se concentreze investițiile publice. Este vorba despre sistemul medical, despre cel educațional și despre infrastructură. În acest sens, fondurile publice se vor aloca și vor juca un rol important pentru relansarea economiei în anul 2021.
Cât și de unde vom munci. Telemunca a devenit un mod de viață pentru unele companii. Mari firme de tehnologie au anunțat deja că angajații vor lucra cel puțin până la jumătatea acestui an de acasă. Mediul de afaceri a descoperit beneficiile unui sistem de muncă de la distanță. Desigur, apar și probleme, întrucât specialiștii se întreabă în ce măsură acest sistem poate duce la creșterea productivității și, mai ales, poate să consolideze echipa care lucrează.
Anul datoriilor. 2021 începe cu „un munte“ de datorii pe plan mondial. S&P Global a calculat că 2020 s-a încheiat cu datorii globale de 200.000 de miliarde de dolari, adică peste 250% din PIB-ul mondial. Totuși, experții nu întrevăd o criză a datoriilor, luând în calcul relansarea economiei și arătând că după recesiune împrumuturile se temperează și nivelul datoriei scade. UE (în special zona euro) a mai trecut prin acest fenomen, odată cu criza din 2008-2009, ponderea datoriei publice în PIB fiind, după criză, în scădere ușoară. Dar economiștii și investitorii nu au cum să nu se întrebe: cum se vor plăti, pe termen mediu, datoriile?
Provocările României. Nu va fi un an simplu. România trebuie să se ferească de excese și să caute echilibrul în economie. Ar trebui ca administrația să scrie proiecte și să le pună în practică, preferabil cu fonduri europene. România trebuie să fie atentă să își păstreze ratingul de țară și să nu crească dobânzile de pe piețele financiare, pentru că este dependentă de împrumuturi. Toate acestea reclamă coerență, iar situația politică de după alegerile din 6 decembrie 2020 nu ne oferă prea multe așteptări în acest sens.
