După un an nesperat de bun, frontierele par să rămână închise pentru Bursa românească
UPDATE Prețul final de ofertă al Sphera, grup care deține francizele locale ale KFC, Pizza Hut și Taco Bell, este de 29 de lei pe acțiune, ceea ce plasează valoarea totală a companiei la 248 de milioane de euro, potrivit unui anunț transmis Bursei de Valori București (BVB). Oferta Pubică Inițială a Sphera s-a desfășurat în perioada 24 octombrie – 2 noiembrie, intervalul de preț pentru acțiunile oferite (circa 9,8 milioane) fiind de 25-33 de lei pe unitate
Acest articol apare în numărul 27 (6-19 noiembrie) al revistei NewMoney
După un an nesperat de bun, frontierele par să rămână în continuare închise pentru Bursa românească.
Recent, Bursa de Valori București (BVB) a „picat“ un examen important, promovarea la statutul de piață emergentă. Aflată pe lista de monitorizare a agenției FTSE Russell încă de anul trecut, piața locală de capital ar putea avea nevoie de ani buni pentru a scăpa de eticheta „piață de frontieră“.
Printre cele mai importante criterii pe care BVB nu le îndeplinește se numără „o piață de acțiuni liberă și bine dezvoltată“ și „suficientă lichiditate încât să suporte investiții globale însemnate“, notează agenția. Altfel spus, pe bursă se „învârt“ prea puțini bani și prea puține acțiuni față de volumul de care ar avea nevoie un fond internațional. Ca ordin de mărime, alocările pentru piețele emergente sunt de 30 de ori mai mari decât cele pentru piețele de frontieră. În ciuda listărilor din ultimele 12 luni – făcute în regim de „pe bandă rulantă“ prin comparație cu anii anteriori –, niciuna dintre companiile nou-venite nu are o capitalizare bursieră de peste un miliard de euro.
În top, din acest punct de vedere, sunt companiile energetice de stat, două bănci (Banca Transilvania și BRD) și Fondul Proprietatea. De altfel, în clasamentul celor mai mari 20 de companii din România din punct de vedere al cifrei de afaceri, doar una este cu capital integral românesc – retailerul de bricolaj Dedeman –, astfel că eventuale listări cu o capitalizare care să treacă de un miliard de euro sunt puțin probabile.
(DI)SOLUȚII. În acest context, singura șansă a bursei de a atrage încă o companie mare, cu ajutorul căreia să promoveze la statutul de piață emergentă, rămâne Hidroelectrica, o listare încă incertă. Fondul Proprietatea, acționar minoritar al „perlei“ sistemului energetic românesc, pare că și-a luat gândul de la un IPO – administratorii americani ai fondului caută un cumpărător privat pentru pachetul de 20% pe care îl dețin la Hidroelectrica.
Lucian Anghel, președintele Consiliului de Administrație al BVB, a avansat un termen mai plauzibil pentru trecerea la statutul de piață emergentă: 2020. Până atunci, companiile listate au timp să crească și să ajungă la dimensiunile de care au nevoie fondurile străine. „Valoarea totală a capitalizării ar putea ajunge la 15-20% din PIB, față de 12% în prezent. Sper că, atunci, vom depăși Cehia și Ungaria din acest punct de vedere“, a precizat el.
În afară de problema atragerii de noi emitenți, preferabil companii mari private, o serie de modificări legislative ar putea perturba evoluția bursei. Mai exact, ar putea pune în pericol creșterile descrise de Anghel. Spre exemplu, informațiile legate de o eventuală naționalizare a fondurilor de pensii private, care asigură în jur de 10% din lichiditatea bursei, potrivit declarațiilor oficialilor Autorității de Supraveghere Financiară (ASF), au stârnit panică printre investitori.
Nici varianta finală aleasă de autorități, de a reduce contribuția la Pilonul II de la 5,1% la 3,7% nu este privită cu ochi buni. Indicele BET al celor mai lichide companii de pe piața principală s-a prăbușit la 7.800 de puncte la finalul lunii noiembrie, în scădere cu 10% față de vârful de peste 8.700 atins în vară. Anul trecut, la Pilonul II s-au vărsat contribuții în valoare de 1,3 miliarde de euro. Aproape 20% din această sumă a fost investită în acțiuni, în mare parte ale unor emitenți de pe BVB.
Procentele ar putea arăta diferit anul viitor, iar acest lucru va afecta lichiditatea și așa subțire a bursei locale. Fondurile de pensii, alături de alte fonduri locale, dar și de instituții financiare străine (cum ar fi BERD) au fost cele care au asigurat succesul IPO-urile mari din ultimul an.
O LISTARE RISCANTĂ. După patru listări fără prea mari emoții, Oferta Publică Inițială a Sphera, grup care operează francizele KFC, Pizza Hut și Taco Bell din România, nu s-a bucurat de interesul pe care l-au stârnit emitenții din ultimul an, cel puțin nu pe segmentul de retail, unde investitorii locali au privit cu mari semne de întrebare recentele politici fiscale și modul în care ar afecta acestea bursa. Pe acest segment, compania a reușit să strângă ordine de numai 13% în primele patru zile ale ofertei. Investitorii individuali pot oferi o imagine asupra „apetitului” față de un emitent. Negocierile cu investitorii instituționali, cei cruciali în succesul listărilor mari, au loc cu ușile închise (ediția curentă a NewMoney a fost închisă înainte de finalizarea IPO-ului Sphera).
O parte din motivul care explică de ce retailul nu s-a grăbit să subscrie are legătură cu faptul că Sphera a decis să nu ofere un discount. Este singura companie dintre cele cinci cotate la BVB în ultimul an care a cerut investitorilor individuali prețul maxim, de 33 de lei/acțiune. Un alt motiv care ar fi putut descuraja subscrierile îl reprezintă dependența absolută a Sphera de relația cu Yum!, americanii care dețin brandurile francizate. Compania notează în prospect faptul că dreptul de franciză nu le este acordat în exclusivitate, ceea ce înseamnă că Yum poate acorda oricând drepturi de franciză altor companii care administrează restaurante, permițându-le acestora să deschidă unități în zone în care grupul își desfășoară activitatea.
„Acest lucru poate crea o competiție suplimentară pentru grup și este posibil să ducă la suprasaturarea pieței pentru brandurile care sunt în prezent operate de grup sau la supraaglomerarea restaurantelor într-o anumită zonă“, se arată în prospect. Acordarea unor francize altor companii ar putea duce la scăderea numărului de clienți și ar putea pune presiune pe prețuri.
Este greu de spus cât a cântărit acest risc în ochii investitorilor de retail, aceiași care nu au avut nicio problemă cu faptul că în plină listare a operatorului telecom Digi (RDS&RCS), DNA a readus la lumină o anchetă mai veche ce viza compania și câțiva oameni-cheie din cadrul său. Chiar și așa, oferta a fost suprasubscrisă de 27 de ori, investitorii care au depus ordine în primele cinci zile beneficiind de un discount de 7%, redus pentru ziua a șasea la 3%. Pe de altă parte, KFC și Pizza Hut ocupă locul doi (cotă de piață de 15,2%), respectiv trei (7,2%) în clasamentul lanțurilor de restaurante, ambele reușind să câștige cotă de piață în ultimii patru ani, spre deosebire de liderul McDonald’s, a cărui cotă s-a erodat, potrivit datelor Euromonitor.
LINII DIRECTOARE. Bursa a avut așadar parte de două luni complicate, inclusiv la nivel de conducere. Mandatul polonezului Ludwik Sobolewski, numit în fruntea BVB în 2013, s-a încheiat la sfârșitul lunii august. Bursa a anunţat la acea dată că deşi contractul a ajuns la final, mandatul său rămâne în vigoare. Sobolewski a luat însă decizia de a nu-și exercita atribuțiile până la o decizie a Consiliului Bursei, ajungându-se la un interimat asigurat de Marius-Alin Barbu. La sfârșitul lunii trecute, Ludwik Sobolewski a hotărât să plece, demisionând oficial.
În prima parte a mandatului polonezului au avut loc listările unor companii mari de stat – Nuclearelectrica și Romgaz în 2013 și Electrica un an mai târziu. În aceeași perioadă s-a consemnat însă și un eșec – cel al primului IPO privat de după 2008 – Teraplast. Reușite la acest capitol s-au consemnat abia spre finalul mandatului lui Sobolewski, odată cu ieșirea pe bursă a MedLife, Digi, Aages și Transilvania Broker de Asigurare. Cu toate că piața este dezamăgită de numărul redus de companii nou-venite pe bursă, polonezul este totuși creditat cu înlesnirea unor proceduri și îmbunătățirea infrastructurii pieței locale de capital.
Alegerea viitorului șef al bursei este, așadar, un element important pentru o piață de capital cu aspirații mari. Dar cu rezultate modeste.
FOTO: Guliver / Getty Images
