După ce a intrat în afaceri cu servicii de transport, un antreprenor din Onești a ajuns la venituri de peste o sută de milioane de euro cu un business în agricultură

Dacă înainte de aderarea la Uniunea Europeană agricultura era unul dintre cele mai sărace sectoare ale economiei, din 2007 încoace, fermierii români simt și ei că fac business. Mai mult, își permit chiar să-și consolideze afacerile nu doar cu achiziții de companii de pe piață, ci și cu listări la bursă.

Când e vorba despre culturile de cereale, peste 600.000 de fermieri din România, care dețin jumătate din suprafața agricolă a țării, fac agricultură de subzistență, sublinia anul trecut Comisia pentru Agricul­tură din Camera Deputaților. Potrivit ace­leiași surse, cei 600.000 de fermieri în cauză realizează abia 10-15% din pro­duc­ția agricolă a țării. Un alt segment destul de redus de fermieri, care controlează circa 20% din terenuri, sunt considerați de categorie mijlocie, dar nici în ca­zul lor nu se poate vorbi de producții spec­ta­culoase.

Agricultură de performanță se face pe 30% din suprafața agricolă a țării, cu 4.000 de fermieri care asigură 70% din pro­duc­ția anuală de cereale. În această din urmă categorie intră și fermierul Mihai Ilie (50 de ani), din Onești, care deține compania Agricultorul, cu operațiuni în comerțul de cereale și distribuția de îngrășăminte, cel care a preluat anul trecut și pachetul majoritar al Panimon SA Onești, unul din principalii producători din domeniul de mo­rărit și panificație din județul Bacău. Foarte atent cu ceea ce spune și permanent conectat la mediul de business, Mihai Ilie dă de înțeles că a ajuns unul dintre cei mai mari fermieri din regiunea Mol­dovei învățând din propriile greșeli.

Socoteala de acasă…

Antreprenorului îi place să spună că și-a dat doctoratul în business în 2020, un an anunțat drept secetos și nu tocmai fericit pentru cei care aveau afaceri în acest domeniu. Potrivit mo­delului de business al grupului Agricultorul, în cazul comerțului de cereale, 30% din ve­ni­turi erau asigurate prin contracte futures (un contract de vânzare-cumpărare a unui activ la o dată ulterioară și la un preț negociat în momentul semnării), alte 30%, din vânzările la prețurile zilei, iar restul de 40% – din vânzările de stocuri în primăvară, când mai cresc prețurile.

În 2020 însă, socotelile de la sfârșitul anului precedent nu s-au mai potrivit cu realitatea din teren. „Porumbul s-a vândut mai scump și a fost vândut de fermieri direct din câmp“, povestește Mihai Ilie. În aceste condiții, el nu a mai putut prelua la un preț ac­ceptabil cerealele promise deja prin contractele futures, pentru că fermierii care îl aprovizionau de 20 de ani au profitat de ocazie și au vândut în altă parte, cu prețuri mai mari. „Am fost nevoit să cumpăr porumbul scump și să-l vând la prețul din con­tractele futures“, adaugă antreprenorul.

Pe acest fond, spune Ilie, a făcut „cură­țe­nie“ printre fermierii și furnizorii care l-au „tră­dat“ și a mărit aria de arendă a terenurilor, de la o rază de 150 de kilometri în jurul Oneștiului la una de 300 de kilometri, astfel încât să-și poată asigura singur cantitățile de cereale necesare.

Chiar dacă alți traderi de cereale i-au ac­ți­onat în instanță pe fermierii care nu au respectat contractele, Ilie nu a făcut acest lucru, astfel că, din 2021, „mi s-au alăturat o parte dintre cei care plecaseră, dar au venit și alții noi“. Această mișcare a făcut ca, în 2021, cifra de afaceri a întregului grup Agricultorul să crească la 102 milioane de euro, de la 57 de milioane de euro în 2020, cele mai mari venituri fiind generate de tradingul de cereale.

Pâine cu maia

După preluarea Panimon, „prima mișcare a fost să renunțăm la produ­sele congelate“, antreprenorul concentrân­du-se pe producerea de pâine clasică, cu maia. Mai mult, pe zona de morărit a crescut capacitatea de măcinare de la 2.000 la 3.000 de tone pe lună. Primele mișcări din 2021 au adus companiei Panimon o creș­tere la 12 milioane de euro a cifrei de afa­ceri, de la 7 milioane de euro în 2020, pentru anul în curs Ilie având ca obiectiv vân­zări de 30 de milioane de euro. Și asta, în con­­dițiile în care, după ce a făcut o revizie capitală a întregii fabrici, pe toate liniile de producție, de la morărit la panificație, a adus forță de muncă de la Agricultorul și a introdus programul în trei schimburi. Mai mult, a eficientizat calendarul de încasări. „Ne încadrăm în cele 30 de zile de bun-simț“, completează antreprenorul, adău­gând că, pe segmentul de morărit, în fe­bruarie, marfa era vândută pe următoarele două luni.

Cu un plan de investiții de zece milioane de euro în următorii cinci ani, un alt obiectiv al lui Mihai Ilie este să poziționeze Panimon ca brand național. Se va concentra pe producția de panificație în segmentul medium-premium, iar pe zona de morărit vrea să intre cu produse ambalate în marile re­țele de retail. Și nu se oprește aici. Vizează dez­voltarea unei fabrici noi de pâine, total robotizată, cu o capacitate de producție de aproximativ 50.000 de pâini pe zi.

De la PFA la SRL

Economist de profesie, Mihai Ilie s-a orientat către business încă de la 18 ani. A terminat liceul economic la Ba­cău, continuându-și studiile de specialitate la Iași, unde a absolvit Facultatea de Mana­gement. Spune că tatăl său a fost șofer de tir înainte de 1990 și avea un confort fami­lial care îi permitea să meargă fără griji la facultate.

La începutul lui 1990, familia sa avea eco­nomii de circa 300.000 de lei, iar Ilie a încercat, fără succes, să-și convingă tatăl să cumpere trei camioane din acei bani. După doi ani de presiuni, a reușit să-l facă pe tatăl său să cumpere un camion de la Brașov. Însă în­cepuse devalorizarea. „Am cumpărat camionul cu 1,5 milioane de lei, iar din econo­miile de 300.000 de lei am luat prelata“, își amintește Mihai Ilie.

După achiziția camionului a început să facă transport ca persoană fizică autorizată (PFA). În 1997 a obținut un contract cu Com­binatul Chimic de la Bacău pentru tran­sportul de îngrășăminte. „Am văzut o oportunitate în această zonă a îngrășămin­telor și am devenit distribuitor“, detaliază antreprenorul. A fost și momentul în care a înființat Agricultorul, societate cu răspun­dere limitată (SRL) care se ocupa atât cu dis­tribuția de îngrășăminte, cât și cu transporturi.

Accentul pe îngrășăminte era în perioada campaniilor agricole, în timp ce iarna presta diverse servicii și transporturi pentru Combinatul Chimic de la Bacău. Când nu era ac­ti­vitate în agricultură, Mihai Ilie căuta opor­tunități în domenii care nu aveau le­gătură cu agricultura. „Am făcut și termopane, la un moment dat. Atunci, dacă nu dor­meai, făceai bani“, explică el.

Omul-firmă

În 2000, businessul Agricultorul a intrat într-o nouă fază, după ce Ilie a cumpărat secția de mecanizare din localitatea Bârsănești, situată în apropiere de Onești. Despre achiziția de atunci spune că a cumpărat practic „un morman de fiare“, pentru că, din zece tractoare, doar două erau întregi. În scurt timp a pus utilajele pe roți și a început să ia teren în arendă și să cultive pe el cereale.

În 2003, grupul american Cargill, unul dintre principalii distribuitori și producători de produse alimentare și agricole din lume, a intrat pe piața românească, iar Ilie a început o colaborare cu acesta pentru vânzarea de cereale. După ce a văzut ce proceduri și ce eficiență are o astfel de companie, în 2007 a vrut să-și reducă o parte din costurile de exploatare și a decis să achiziționeze utilaje agricole performante, cu sprijinul unui fond SAPARD.

„Șase tractoare românești arau 15 hec­tare pe zi, în timp ce un tractor Class – tot atât. Tractoarele noastre consumau 600 de litri de motorină zilnic, iar tractorul Class, 300 de litri pe zi“, explică Mihai Ilie, po­vestind că, în acea perioadă, era, practic, „omul-firmă“.

Chiar dacă avea specialiști angajați, nu delega sarcinile, lucru pe care îl făceau mulți oameni de afaceri. După o discuție cu soția sa a înțeles că trebuie să renunțe la acest stil de a conduce firma și a adoptat din 2010 un sistem de proceduri care i-a per­mis să crească afacerea. „După delega­rea sarcinilor am făcut curățenie în business. Am încercat să pun toate actele în re­gulă. Să rambursez creditele. Mi-am dorit liniște“, clarifică Mihai Ilie.

Asigurându-și această liniște, a schimbat total și filozofia de business. În acest moment se gândește deja la orientarea companiei către bursă sau la un posibil exit. „Vreau să fim auditați de Deloitte. Începem demersurile anul ăsta, ca peste un an să fa­cem un audit. Mergem pe varianta cea mai bună: ori listare, ori vânzare“, detaliază Mihai Ilie.

Până atunci, va continua să crească businessul. După cum se mișcă în acest moment toate liniile de business pe care le con­trolează, estimează că în 2022 ar putea dubla performanțele obținute anul trecut și să ajungă la venituri totale de circa 200 de milioane de euro. Din agricultură și din pâine.

Acest material a fost documentat la Onești, ju­dețul Bacău.

Agricifre

România a înregistrat în 2021 cea mai mare producție de cereale din ultimii zece ani, de 34,1 milioane de tone, din care peste 11 mili­oane de tone au fost reprezentate de grâu.

• SCUMPIRI. În ciuda producțiilor-record, pâinea s-a scumpit cu 4,5% în ultimul trimestru al anului trecut, în condițiile în care prețul făinii s-a majorat cu 20-30%.
• COMERȚ. Anual, în medie, prin portul Con­stanța sunt tranzacționate circa 25 de mili­oane de tone de cereale. Iar 10-12 milioane de tone din cerealele care merg la export sunt din România.
• CONTRIBUȚIE. Potrivit Institutului Național de Statistică (INS), în trimestrul al III-lea din 2021, agricultura a contribuit cu 9,8% la formarea produsului intern brut (PIB).

Acest articol a apărut în numărul 135 al revistei NewMoney

FOTO: Laszlo Raduly