Dublu rol: cum poți fi corporatist și antreprenor în același timp

[vc_row][vc_column][vc_column_text]

La prima vedere, industria de software și segmentul de wellness și sănătate nu prea au multe în comun. La fel cum și, în cele mai multe cazuri, ipostaza de angajat într-o multinațională o exclude pe cea de antreprenor, cel puțin pe termen mediu și lung. Dar regula nu e ge­ne­ral valabilă.

„Sunt, dacă vreți, un animal ciudat. Am păstrat implicațiile a ceea ce înseamnă a fi antreprenor, dar în același timp am și rolul de corporatist“, spune, mai în glumă, mai în serios, Bogdan Putinică, unul dintre fondatorii IP Devel, compania de software pe care suedezii de la Enea au cumpărat-o în urmă cu aproape un deceniu, făcân­du-și astfel intrarea pe o piață locală care a devenit între timp cel mai important centru extern al grupului cu sediul în Stockholm.

ANTREPRENORUL. „Mi-a plăcut ce am găsit la Enea, la nivel de oportunități de carieră“, recunoaște Putinică, explicând de ce, spre deosebire de mulți alți antreprenori români care au părăsit complet firmele pe care le fondaseră după ce și-au făcut exitul din business, el a preferat să rămână „angajat“ al cumpărătorului cu care a bătut palma în 2008. De altfel, el ocupă acum o poziție de top-management în compania suedeză – senior vice-president global services al grupului, cu res­pon­sabilități pe Europa, Asia și Ameri­ca de Nord, una dintre cele mai înalte poziții deținute de un român în industria IT.

Dar „animalul ciudat“ de care vorbea la început și-a păstrat și spiritul de an­treprenor, implicându-se și în alte businessuri din care și-a făcut între timp exitul, printre care compania de training și consultanță Trend Consult, compania de recrutare în domeniul IT&C Brainspotting și câteva fabrici de mobilă. În momentul de față are două săli de fitness și The Code, un program de sănătate și de­toxifiere.

Și tot pe zona de sănătate, Putinică vrea să investească într-o clinică de me­di­­cină alternativă, care ar putea fi des­chisă anul viitor în București. „Estimativ, in­vestiția ar fi de 2-3 milioane de euro. Cred că potențialul este foarte bun pe zona de medicină alternativă, metabolism și tra­ta­mente naturiste“.

MANAGERUL. Despre oportunități vor­bește și când vine vorba de businessul Enea. Grupul suedez are în prezent 300 de angajați în România, dar mai are alte 60-70 de poziții deschise în cele trei birouri de aici. „Am avut un «switch» (schimbare, n.r.) de strategie la începutul lui 2016, când ne-am dat seama că nu putem rămâne doar în București, din cauza presiunii pe piața muncii“, spune executivul. Urmarea a fost deschiderea a două noi birouri, la Iași și Craiova, iar extinderea nu se va opri aici.

„Pofta ne-a venit mâncând“, glumește Putinică, iar pe lista lor de potențiale centre se află acum Chișinăul și Sofia, în condițiile în care centrele urbane din Ro­mânia în care ar putea găsi angajați, cum ar fi Clujul sau Timișoara, sunt deja su­pra­încărcate. „Când deschidem un centru nou, filtrul nostru ia în considera­re mai multe criterii: orașul trebuie să aibă aeroport internațional, universități teh­nice și o masă de potențiali angajați“.

Pe de altă parte, Enea se află în discuții pentru „o achiziție, poate chiar două“ în România, cu o valoare de câteva milioane de euro, care ar putea contribui decisiv la strategia de extindere a grupului suedez. Businessul Enea din România a ajuns la 41 de milioane de lei (peste 9 mi­lioane de euro) în 2015, cel mai recent an pentru care există informații publice la Ministerul Finanțelor, și, deși nu oferă cifre mai recente pentru că „firma este lis­tată la bursă“, Putinică spune că 2016 a adus o creștere pe plan local, iar pentru 2017 este în cărți un nou avans.

România este, de altfel, unul dintre cele mai importante puncte pe harta inves­tițiilor Enea, un grup suedez cu venituri de peste 500 de milioane de coroane suedeze (53 de milioane de euro) anul trecut, potrivit datelor din raportul pe 2016. „O companie matură se duce după opor­tunități și după o componentă corectă din punctul de vedere al prețurilor și re­sur­selor disponibile. Biroul din România nu s-ar fi dezvoltat altfel decât pe merit“, explică managerul cum a ajuns piața locală să fie atât de importantă pentru Enea.

Echipele din cele trei centre Enea de pe plan local lucrează, printre altele, la un pro­­iect al Agenției Spațiale Euro­pene pentru dezvoltarea unor soluții software care rulează pe sateliți și care facilitează comunicarea satelit-satelit și satelit-stație de bază pentru transmiterea unor vo­lu­­me mari de date.

De asemenea, birourile locale sunt implicate în dezvoltarea de so­luții software de tip enterprise și cloud, de realitate aug­mentată și realitate vir­tuală pentru indus­tria pro­du­cătoare de echipamente aero­spațiale. În plus, echipa Enea România dezvoltă soluții pentru re­țele de tele­comunicații, industria medi­cală și elec­tronică.

PIAȚA. „Industria IT are o caracteristică destul de aparte, în sensul în care, o dată la doi-trei ani, tehnologiile se reînnoiesc, iar lucrurile sunt în continuă mișcare. Genul acesta de activitate nu este pentru toată lumea.“ Pe de altă parte, adaugă Putinică, în momentul actual, sistemul românesc de educație din acest domeniu nu face față cererii din piață. La un calcul rapid, managerul spune că primele 100- 200 de companii din industria IT de pe plan local au în medie câte 20-30 de po­ziții deschise pentru care caută an­ga­jați. În ansamblu, însă, defi­citul de spe­cialiști din piața IT locală este undeva la 10.000 de oameni.

„Acest deficit va continua să se adân­cească.“ Deocamdată, cei 100.000 de an­ga­jați din industria IT au ajuns să gene­reze peste 6% din PIB, o cifră „gigantică“, mai spune Bogdan Putinică.

În ceea ce privește zona de startup-uri de tehnologie din România, el afirmă că fi­nanțarea unui astfel de business este difi­cilă, lipsa capitalului fiind o frână pentru micii antreprenori. Iar acesta este și mo­tivul pentru care antreprenorii locali reu­­șesc să genereze doar aproximativ 10% din întreaga industrie IT, potrivit unor cifre publicate anul trecut de Microsoft.

Un procent încă mic, deși România are toate ingredientele pentru a deveni un centru european pe zona de tehnologie, de  la nivelul ridicat de pregătire al tineri­lor până la infrastructura digitală bine dezvoltată.

[/vc_column_text][vc_text_separator title=”O companie, două tranzacții” color=”juicy_pink”][vc_column_text]Enea a intrat pe piața locală în urmă cu aproape un deceniu, prin preluarea companiei de software IP Devel, fondată de Bogdan Putinică și Daniel Bogdan în 2000.[/vc_column_text][vc_column_text]

• Elvețienii. În 2006, furnizorul elvețian de servicii de recrutare și leasing de personal Adecco intra în acționariatul IP Devel, prin cumpărarea unui pachet de 76%.
• Suedezii. Doi ani mai târziu, în 2008, suedezii de la Enea preluau integral IP Devel, într-o tranzacție de 3,2 milioane de euro.
• Românii. Anul trecut, Enea a deschis două centre în afara celui din București, la Iași și la Craiova. Compania a ajuns la 300 de angajați și mai vrea să angajeze 60-70 de persoane.

[/vc_column_text][/vc_column][/vc_row]

FOTO: Bogdan Putinică și-a vândut compania de software către Enea în 2008, dar a rămas să lucreze pentru suedezi Sursa foto: Laszlo Raduly / NewMoney