Este arhicunoscut faptul că Warren Buffett, cel mai experimentat investitor din lume, nu este un fan al companiilor tehnologice. E adevărat că o cincime din activele Berkshire Hathaway, firma sa de investiții, reprezintă o deținere de 90 de miliarde de dolari în acțiuni Apple, după calcule recente făcute de Business Insider. Și mai e adevărat că Berkshire a avut în ultimul deceniu și acțiuni IBM pe care le-a vândut de-a lungul anilor 2017 și 2018. Acestea însă sunt două notabile excepții.
Pentru „Oracolul din Omaha“, nu există Alphabet (compania-mamă a Google), nici Facebook, nici Uber și nici alte vedete ale bursei americane. Principalul motiv pentru care evită să cumpere acțiuni tehnologice este acela că nu-și pune banii într-un business pe care nu îl înțelege. Cel puțin în cazurile Google și Facebook, „tranzacționarea“ a miliarde de perechi de ochi nu reprezintă un avantaj competitiv pe termen lung.
BOICOTUL. Refuzul mai multor corporații americane în frunte cu Unilever, Verizon, The North Face, Coca-Cola sau Starbucks de a-și mai face reclamă pe Facebook ne face să ne întrebăm dacă Buffett nu a avut încă o dată (mare) dreptate.
Boicotul împotriva celei mai mari rețele sociale din lume are la bază faptul că Mark Zuckerberg, CEO-ul companiei, a refuzat să șteargă o postare a președintelui Donald Trump, percepută de mulți drept o instigare la ură, în contextul protestelor Black Lives Matter. Suspendarea achizițiilor de publicitate va afecta cu siguranță rezultatele de anul acesta ale Facebook. Însă, pe termen scurt, acțiunile nu au înregistrat o scădere dramatică. Dacă, la începutul crizei COVID-19, un titlu al rețelei sociale se vindea cu aproape 150 de dolari, prețul era cu aproape 100 de dolari mai mare pe 23 iunie. În următoarele trei zile, acțiunile au scăzut cu 10%, până la 216 dolari. It’s not a big deal, am putea spune. Rămâne să vedem pe termen mai lung efectul boicotului, dar să nu uităm că brandurile respective au, la rândul lor, mare nevoie de publicitatea ieftină și destul de eficientă pe care o vinde Facebook.
Și nici Google nu se simte prea bine. Firma de cercetare de piață eMarketer estimează că veniturile din publicitate provenite din Statele Unite vor scădea pentru prima dată în istoria de două decenii a companiei. O scădere nu a avut loc nici în perioada crizei din 2008-2009. Ce e diferit azi față de atunci? Prăbușirea turismului global a scos din ecuație căutările de destinații turistice. Cu toate acestea, acțiunile Alphabet au suferit o scădere ușoară. Nu s-au întors la nivelurile de dinainte de pandemie, dar din „groapa“ în care căzuseră în martie au ieșit relativ repede.
În cazul Uber, cel mai mare serviciu de ride sharing din lume, scăderile au fost ceva mai severe.
Veniturile globale ale companiei s-au prăbușit cu 80% în luna aprilie, iar acțiunile au pierdut jumătate din valoare. Acum, scăderea față de luna februarie e de 25%.
La polul opus, acțiunile Apple au explodat. De la sfârșitul lui martie, titlurile companiei cofondate de Steve Jobs au crescut cu peste 40%, în condițiile în care raportul financiar de pe primul trimestru a indicat o ușoară creștere a veniturilor.
Întorcându-ne la Warren Buffett, apetitul său pentru acțiuni tehnologice precum Apple sau IBM poate fi explicat. Spre deosebire de companiile care funcționează exclusiv în „nor“ (cloud), cele două au niște produse tangibile a căror utilitate a fost demonstrată de-a lungul mai multor decenii. Iar testul timpului este tot ceea ce contează pentru „Oracolul din Omaha“. Cu excepția Google, care are peste 15 ani de bursă, frații săi mai mici au o istorie mult mai scurtă pe piața de capital.
Într-un interviu acordat revistei Fortune la sfârșitul anilor ’90, Buffett își definea crezul investițional: „Cheia în investiții nu este să anticipezi în ce măsură o industrie va avea impact asupra societății sau cât de mult va crește, ci mai degrabă să identifici avantajul competitiv al unei companii anume și, mai presus de toate, să înțelegi cât de durabil este acest avantaj“.
TIMPUL CA PERCEPȚIE. La o primă vedere, pe termen scurt și mediu, Buffet s-a înșelat, însă un miliardar care încă locuiește în casa pe care și-a cumpărat-o în 1958 are o altă percepție asupra timpului. Argumentul forte al adepților acestui stil de a investi este crahul companiilor de internet din 2000, eveniment cunoscut drept dot-com bubble. Două decenii mai târziu, multe din companiile tehnologice se dovedesc rezistente și împotriva puternicului virus care a oprit planeta pentru două-trei luni.
Dacă ne uităm la fondul lucrurilor, bătrânul investitor (are aproape 90 de ani) are partea lui de dreptate. Companiile din tehnologie sunt evaluate după metode care de multe ori sfidează bunul-simț, iar atingerea pragului de profitabilitate e pentru unele o problemă de dacă, nu de când.
Nu în ultimul rând, sutele de miliarde de dolari injectate de banca centrală a SUA pentru a dezmorți bursa pot completa tabloul.
