Dragoș Roșca, șeful RBL, la Gala NewMoney: ”Cred că noi, ca societate, ar trebui să facem o introspecție și să vedem dacă nu am furat și noi un ou”

NewMoney 29/11/2017 | 16:18 Ştiri
Dragoș Roșca, șeful RBL, la Gala NewMoney: ”Cred că noi, ca societate, ar trebui să facem o introspecție și să vedem dacă nu am furat și noi un ou”

[vc_row][vc_column][vc_column_text]

La aniversarea unui an de la apariție, revista NewMoney a lansat, în parteneriat cu Romanian Business Leaders (RBL), un proiect special prin care ne propunem ca pe parcursul anului viitor să ajungem cu evenimente dedicate antreprenorilor în cele mai importante orașe din țară.

Proiectul va coagula vocile și așteptările mai multor oameni de afaceri sub umbrela ”Centenar 2018 – 100 de idei pentru România”.

Startul s-a dat în București, în cadrul Galei NewMoney 2017, unde antreprenori de elită au dezbătut problema decalajului de dezvoltare dintre regiunile istorice ale României și au venit cu primele soluții care să ajute la eliminarea acestuia.

Printre speakerii prezenți s-au numărat Dragoș Roșca, președinte RBL, Felix Pătrășcanu, cofondator FAN Courier, Radu Lupaș, cofondator SaladBox, Iulian Stanciu, CEO eMAG, Dumitru Becșenescu, președinte Antares Group, Lucia Costea, CEO Secom și Florin Talpeș, CEO Bitdefender.

(Galeria FOTO, la sfârșitul articolului)

Tot în cadrul Galei, revista NewMoney i-a premiat, pe baza votului publicului, pe cei mai apreciați antreprenori ale căror povești au fost publicate în primele 26 de numere. Nominalizații au fost împărțiți în trei categorii care au ținut cont de dimensiunea businessului și două categorii speciale, la care au fost premiate antreprenoarele și afacerile de familie.

La categoria Rising Star, cu afaceri de sub un milioan de euro, publicul i-a desemnat câștigători pe Alexandru Geamănu și Laurențiu Bănescu. Cei doi au început povestea de business la o bere sau chiar mai multe. De atunci au trecut patru ani, iar acum au și propria bere artizanală și propriul bar în centrul Bucureștiului. Este vorba despre Zăganu.

Matei Datcu, cel care a pus bazele Pescăriei lui Matei, din Agigea, și-a adjudecat premiul la categoria Challenger, cu afaceri între unu și zece milioane de euro.

La categoria Leader, a antreprenorilor cu afaceri de peste zece milioane de euro, cele mai multe voturi au fost obținute de Horațiu Țepeș, fondatorul producătorului de țiglă Bilka. Compania a fost înființată 2007 și în ultimii ani a beneficiat din plin de ascensiunea pieței rezidențiale. Țepeș a acoperit aproape 200.000 de case în zece ani.

Cea mai apreciată afacere de familie a fost, potrivit voturilor înscrise pe site-ul NewMoney, Depaco (Wetterbest). Familia Irimescu a fondat în urmă cu aproape două decenii producătorul de țiglă metalică care anul acesta a trecut prin două mutări majore: schimbul de generații – fiul (Valeriu) a preluat conducerea companiei și Teraplast, unul dintre cei mai producători de materiale de construcții, a intrat în acționariatul firmei (67%).

Nicoleta Chirica, fondatoarea producătorului de genți și pantofi din piele Iutta, a fost cea mai apreciată antreprenoare.

Redăm mai jos cele mai importante mesaje transmise în cadrul Galei NewMoney 2017

Dragoș Roșca, președinte Romanian Business Leaders

  • Ne întrebăm de ce corupția este atât de omniprezentă, atât în spațiul politic și în businessul cu statul, dar aș zice în egală măsură și în businessurile private. Probabil că mulți dintre cei care lucrează în domeniul B2B știu sau au văzut că de multe te confrunți cu astfel de probleme chiar și în relațiile cu companiile private.
  • De ce se întâmplă asta în România mai mult decât în alte țări? Poate că, într-adevăr, în ultimii ani eforturile de combatere a corupției se văd mai mult, dar nu sunt convins că soluția este numai acolo. Drept dovadă, există o rezistență foarte mare, o rezistență ascunsă a sistemului. Sigur, trebuie să existe bățul, dar trebuie să mai existe și altceva.
  • Cred că vine din ADN-ul nostru, din modul în care am fost crescuți. Prima chestie care m-a pus pe gânduri a fost când fetița mea a schimbat școala și a ieșit din sistemul românesc. Era clasa a patra sau a cincea și am auzit că o colegă era cercetată disciplinar foarte serios pentru suspiciune că ar fi copiat la un test. Se punea problema exmatriculării.
  • E primul ou pe care îl furăm. Cred că noi ca societate ar trebui să facem o introspecție și să încercăm să vedem dacă nu am furat și noi un ou. Și așa cum alcoolicii se întâlnesc în grupuri și se vindecă prin recunoaștere, cred că și noi ca societate ar trebui să acceptăm că avem o mare problemă cu ouăle furate. Și de la ou, mai departe, știm prin companii angajați care mai pleacă acasă cu un pix. Femeia de serviciu pleacă și ea cu niște detergent și de acolo poate că ajunge politician. ”Eh, am luat și eu un plic. Cât era acolo? Eh, 10.000 de euro. Nu e mare lucru”.
  • Trebuie să înțelegem că dacă nu vom schimba ceva fundamental la nivel de societate nu vom avea nici primari mai buni, nici politicieni mai buni. Vom schimba hoți cu hoți, cum am schimbat hoți cu hoți timp de 27 de ani. Trebuie cumva când începem procesul educațional să începem să ne interzicem micile furtișaguri și să începem să lucrăm ca societate și să ne recunoaștem această problemă.
  • Dacă trecem de acest pas cred că avem șanse foarte mari de a evolua ca societate, ca națiune. Cred că vom avea și drumuri făcute la jumătate de preț, cred că vom avea tineri talentați care nu vor mai simți nevoia să plece din țară. Nu toți pleacă neaparat pentru bani. Sunt industrii în România în care se câștigă la fel sau aproape la fel ca în vest, iar dacă ajustăm la puterea de cumpărare trăim mai bine decât cei din vest, mulți dintre cei care avem salarii bune în România.

Iulian Stanciu, acționar și CEO eMAG

  • Am trecut prin diverse perioade mai idealiste în care am vrut să salvăm tot felul de lucruri. Cred că dacă businessul nostru este unul bun care creează valoare către clienți și mai departe către societate și către angajați, cred că este important să ne ocupăm de businessul nostru.
  • China a rezolvat o problemă foarte mare (de dezvoltare, n.r.).  Banii erau pe coastă și în interiorul Chinei erau probleme mari. Cam aceeași problemă pe care o avem și noi între est și vest, ei o aveau între coastă și mijlocul Chinei. Prin dezvoltarea infrastructurii digitale, China a reușit să rezolve problema asta. Ce au făcut? Au subvenționat construcția de antene. Au pus internet de mare viteză, au trecut peste cablu și au instalat deja 4G în toată țara și doi, au împins foarte tare smartphone-ul în buzunarul oamenilor. Sunt 800 de milioane de chinezi cu smartphone.
  • Sunt trei companii în China – Baidu, Alibaba și Tencent – care împreună contribuie cu 12% la PIB-ul țării, iar în Statele Unite sunt patru companii – Google, Amazon, Apple și Facebook – care împreună fac 14% din PIB-ul Americii. Oportunitatea pentru a reduce decalajele, pe lângă bineînțeles infrastructura rutieră, feroviară este și infrastructura digitală pentru oamenii dacă au acces la internet, dacă au prin educație competențe digitale, servicii publice digitalizate apoi pot presta servicii la distanță sau își pot construi produse digitale din care pot accesa întreaga lume.
  • În momentul de față noi câștigăm din export de forță de muncă ieftină. La muncă necalificată salariile din România sunt de patru ori mai mici decât cele din Europa. În industriile creative, în IT sunt de două ori mai mici. Există o convergență. Dar ce o să facem în momentul în care o să atingem un prag și o să înceapă să apară și automatizarea. De la 1.000 de euro salariul minim s-ar putea să merite mai mult să pui roboți. În momentul acela șansa oamenilor să lucreze este să facă o muncă mai calificată, să meargă către zona aceasta de digital, zona creativă.
  • Ce înseamnă digitalizare? Nu cred că e o evoluție simplă, cred că e o revoluție, la fel cum a fost revoluția industrială. Unele state au pierdut startul, cum este China. China a prins însă revoluția digitală care a plecat din SUA, a prins-o din start. Din păcate Europa nu prea a prins-o. Dacă luăm top 20 companii de tehnologie din lume, nu este niciuna europeană.
  • Iar aici pentru noi, chiar la nivel de business, digitalizarea încă este o oportunitate, dar poate deveni o amenințare.
  • Cred că ne consumăm foarte multă energie în tabere divizate pe non-probleme, cu impact macroeconomic zero: bugetari-privați, angajați-angajatori, multinaționale-locale. Sunt non-probleme. Ar trebui să unim oamenii în spatele unui obiectiv economic. Până acum am avut curățenii, ar trebuie peste asta să punem un obiectiv de tipul susținerea campionilor în business care pot să iasă în afară. Cred că ar trebui să împingem lucrurile în regiune.

Felix Pătrășcanu, cofondator FAN Courier

  • De ce nu se duc companiile străine către est? Dintr-un motiv foarte clar. Din cauza lipsei infrastructurii de șosele, de străzi și de autostrăzi. Asta nu ne stă nouă în putere. Noi producând din ce în ce mai mult profit vom genera din ce în ce mai multe taxe pe care guvernanții ar trebui să le folosească în aceste investiții. Politicile publice le face statul. Că putem ajuta și noi, foarte bine. Dar noi în primul rând trebuie să facem profit și să plătim taxele la timp și trebuie să facem acest profit legal. Iată rotițele care se mișcă.
  • Ne afectează (dezvoltarea asimetrică a României, n.r.). Noi, curieratele putem fi un barometru al economiei. Ne dăm foarte bine seama ce zone cresc ca și dezvoltare, ce zone mai scad, ce industrii dispar, ce industrii sunt afectate. În anii de glorie ai lohnului, în Moldova căram o mulțime de lucruri, către Rapsodia Botoșani. Cine își mai aduce aminte de companiile acestea? În momentul în care lohnul a dispărut, lucrurile s-au diminuat pe industria ușoară și au început să crească dealerii de mașini. În ultimă instanță a apărut e-commerce, care este motorul de creștere al consumului în România.
  • Ne afectează nu atât subdezvoltarea anumitor zone, ci lipsa infrastructurii, iar dacă vrem ca aceste zone să se dezvolte în continuare ele au nevoie în primul și în primul rând de infrastructură.
  • Eu nu îmi fac probleme în industria mea că nu am de lucru. Mulțumesc Iulian (Stanciu, eMAG, n.r.) pentru chestia asta, dar infrastructura este un impediment în a ne dezvolta, în a lupta cu timpul. Am investit în benzi de sortare. Companiile noastre câștigă o oră sau două. Plecăm mai repede. Dar ce constat dimineața când deschid laptopul? Traseul 54 – stat la accident pe Valea Oltului două ore. Toată investiția asta de 20 de milioane de euro, tot profitul ultimul an s-a dus în investiția asta vrând să poți să satisfaci clientul ducând mai repede cu două ore marfa la destinație și nu poți pentru că nu ai infrastructură.
  • E important să avem în vedere diaspora în următorii ani (și readucerea ei în țară, n.r.). Imporți mentalitatea unor oameni care au trăit și care trăiesc în niște societăți așezate, occidentale.

Florin Talpeș, cofodator Bitdefender

  • Cred că întreprinzătorii se gândesc la oportunități și provocări. Vrem reducerea decalajelor (…) Eu cred că întreprinzătorii și companiile sunt cele care reduc decalajele. Până la urmă guvernarea locală sau centrală poate să înlesnească sau să blocheze scăderea decalajului sau dezvoltarea regiunii, dar până la urmă cine o face? Întreprinderile o fac în bună măsură.
  • Din punct de vedere al pieței, decalajele între diverse regiuni din România pentru mine (Bitdefender, n.r.) nu contează, spre deosebire de cei care vând masiv în România. Acolo contează. În România am ajuns cam la 1% din ce facem. Pentru noi este foarte importantă resursa umană, tinerii, cei care lucrează în zona tehnică.
  • Să nu uităm că Bitdefender are tot ce înseamnă centre de dezvoltare și cercetare în România. Avem centre în patru orașe și am văzut ce înseamnă o industrie și cum reușește să șteargă decalajele. Acum cinci ani, dacă ne uitam la salarii în zona programatorilor știam clar că între Iași și București era o diferență mare. Același programator îl găseam în Iași la un scor cu 30% mai mic decât în București. Aceeași situație era cu Clujul acum vreo șapte ani. Astăzi s-ar putea chiar ca în Cluj să fie mai scumpi decât în București. Deci industria asta tot extinzându-se până la urmă a șters diferențele. Valul acesta se tot duce către alte orașe din România.
  • Noi am plecat din provincia Europei și noi vedem peste tot diferențe.
  • Pe primele zece poziții prioritare ar trebui să fie schimbarea clasei politice. Când zic clasa politică mă refer la cei care ne conduc local, cei care ne conduc central.
  • Există câteva domenii, cum e cel al educației în care nu e evident cine o face. Am zice că e rolul statului (…) Realitatea ne arată că dacă o lăsăm statului în continuare s-ar putea să ajungem cu oiștea în gard.

Dumitru Becșenescu, președinte Antares Group

  • Cred că problema pe care noi o avem în zonele în care nu sunt dezvoltări de business foarte mari este că autoritatea locală greșește de multe ori. Dacă autoritatea locală ar avea o atitudine mai prietenoasă și ar oferi facilități investitorului, ar reuși să atragă și cumva s-ar dezvolta anumite businessuri. Apoi s-ar trage unele pe altele.
  • Pe de altă parte mai avem o problemă cu resursa umană. Protecția socială este un alt impediment serios pe care îl consider a dăuna foarte mult mediului de afaceri. Protecția socială îl descurajează pe cel care vrea să se angajeze, îl descurajează câtă vreme primește niște bani de la stat.
  • Vâlcea e un oraș mic. E bine și rău. Este bine pentru că găsești forță de muncă mai ieftină, este rău că forța de muncă migrează către orașele mari. De la noi au migrat către Sibiu, către București. E greu să găsești profesioniști. Pe de altă parte, când construiești un business într-un oraș de provincie poți avea suportul celor din spectrul de afaceri, interacționezi mai bine, ești mai legat de ei.
  • Am fost în Parlamentul României patru ani. Decizia de a intra în politică a venit tocmai pentru că am crezut la momentul acela că voi schimba ceva. Chiar am fost convins. Am crezut că pentru mine și familia mea nevoile financiare erau rezolvate. Am crezut că pot să fac mai mult. M-am înșelat. Va fi foarte greu de răzbătut dacă nu schimbăm clasa politică. E o cușcă cu lei. M-am simțit neputincios, o unealtă de vot. Nu poți să performezi în politică. Principiile nu au ce căuta în politică. În afaceri trebuie să îți ții promisiunile, în politică promiți mult și faci puțin. Scena noastră politică este un cerc închis în care dacă ai principii nu prea ai ce să cauți.
  • Omul nou al politicii trebuie să aibă principii și să fie interesat de binele comunității. Trebuie să-și fi rezolvat probleme financiar pentru a nu fi coruptibil.
  • (În societate, n.r.) S-au făcut câțiva pași importanți prin faptul că opinia publică a început să fie vocală. A început să devină o forță și cred că asta va determina mai devreme sau mai târziu o schimbare radicală în spectrul politic.

Radu Lupaș, cofondator SaladBox

  • Are și părți ușoare (să pornești un business din provincie) și am fost bucuroși că am putut porni de la Cluj, dar are și părți dificile. E mai ieftin, forța de muncă este mai calificată. Clujul este un oraș plin de specialiști.
  • Puterea Capitalei e net superioară orașelor din provincie, dar atunci când ești tânăr în business cum am fost noi, fără foarte multă experiență, orașul tău natal sau orașul în care ai crescut îți oferă anumite facilități. Te ține și te păstrează într-un cocon care te projează înainte să ieși într-o lume cu rechini.
  • Îmi amintesc, cu Dan (Isai, cofondator, n.r.), la oricine spuneam zicea că suntem nebuni. Nu ai cum să faci bani din salate.
  •  Sunt foarte multe aspecte care trebuie schimbate în următorii ani, nu îndrăznesc să mă gândeasc la următorii 100 de ani. Exemple banale ar fi să investim în sport, să ne promovăm elitele la nivel mondial, dar aș atinge și două direcții care ne afectează direct. Mi-ar plăcea să existe constanță în politică. E foarte greu să clădești un business când la câteva luni se mai schimbă ceva. Ar fi bine să poți să îți faci un plan de afaceri pe cinci ani de zile și să știi că statul nu o să te urce și o să te coboare după bunul plac, ci că asta ține de tine ca antreprenor. Al doilea asptect este educația. Este foarte important să ne oprim din a scoate absolvenți cu diplomă care nu știu să facă nimic.

Lucia Costea, CEO Secom

  • Cred că și autoritățile și mediul de business ar trebui să se implice în reducerea decalajelor, ar trebui să transformăm acest cerc vicios într-unul virtuos.
  • Printre priotăți aș aminti: infrastructura, educația, poate să învățăm să atragem fonduri europene astfel încât să dezvoltăm lucruri în România. Aș mai menționa și regândirea ajutorului social, să motivăm oamenii astfel încât să vină la muncă, nu să se mulțumească acasă cu puțin.

 

[/vc_column_text][vc_gallery interval=”3″ images=”12611,12612,12613,12614,12615,12616,12617,12618″ img_size=”full” title=”Imagini din Gala NewMoney 2017″][/vc_column][/vc_row]