Două luni cu ordonanța

La aproape două luni de la adoptarea Ordonanței 114, se pot trage câteva concluzii. De formă și de fond. Cele de fond se referă la impactul asupra industriilor taxate în ordonanță: bănci, energie, telecom, jocuri de noroc. Ordonanța schimbă și regulile privind zilierii, în sensul că le face atât de complicate, încât desfiin­țează acest tip de prestație, cu excepția domeniului agricol. Ordonanța este o „varză“ legislativă, în care se amestecă înființarea fondului de investiții locale cu noi taxe și cu o serie de facilități acordate sectorului de construcții.

URMĂRILE ORDONANȚEI. Fără excepție, reprezen­tanții industriilor taxate prin OUG 114 au protestat față de actul normativ. Ei au arătat efectele ordo­nanței asupra companiilor sau asupra întregii industrii. Spre exemplu, pentru sistemul bancar, chiar BNR a realizat studii de impact, referitoare la aplicarea taxei asupra activelor bancare, care nu ajung la concluzii prea optimiste. Concret, aplicarea taxei pe activele bancare legată de ROBOR va lăsa, anul acesta, aproape toate băncile fără profit.

În domeniul telecom, încasarea veniturilor așteptate de stat din licitațiile pentru licențele 5G sunt sub semnul întrebării. De altfel, în proiectul de buget, la capitolul venituri excepționale, a fost in­clusă încasarea a 2,1 miliarde de lei din licitarea licențelor 5G. Este puțin probabil că va fi obținută suma aceasta, dacă ne gândim că „Ordonanța lăco­miei“ va avea un impact semnificativ asupra companiilor din industria telecom.

Anul a început furtunos și în industria energetică. Creșterea tarifului la energia electrică și nivelul-record de importuri au atras atenția asupra unei pro­bleme majore: lipsa investițiilor din ultimii ani. Astfel, s-a ajuns ca producția autohtonă de energie elec­trică să fie insuficientă pentru consumul pieței in­terne, deși iarna nu a fost vitregă.

În materie de gaze naturale, România aștepta un răspuns clar din partea investitorilor cu privire la începerea exploatării de gaze în zona off-shore, în Marea Neagră. O companie, Black Sea Oil & Gas, a anunțat că este gata să înceapă exploatarea, dar și-a exprimat speranța că legislația, adică ordonanța de anul trecut, va fi modificată astfel încât să încurajeze investițiile. Reprezentanții OMV Petrom au declarat că firma va scădea investi­țiile, dar nu au clarificat tema off-shore. Industria energetică acuză lipsa de predictibilitate a legislației, absența pieței libere și lipsa unei conducte care să lege România de vestul Europei.

O parte din costurile induse de actul normativ asupra companiilor va fi transferată către consu­matori. Un recent raport al Băncii Națio­nale a Româ­niei arată că, deo­camdată, efectele ordonanței asupra inflației sunt greu de prevăzut.

La fel de greșit a fost și felul în care a fost adop­tată ordonanța, fără nicio consultare cu mediul de afaceri sau cu instituțiile statului. Cel mai vizibil este ce s-a întâmplat în relația dintre guvern și BNR. Nu a existat nicio consultare cu BNR înainte de a fi emisă ordonanța, în condițiile în care actul normativ vi­zează sectorul bancar. Iar impactul este major,

Reprezentanții la vârf ai BNR au explicat public problemele pe care le aduce ordonanța asupra sistemului bancar. Politicienii de la putere au reacționat, lansând un val de acuzații, dintre care cea mai abe­rantă a fost aceea că BNR tolerează manipularea indicelui ROBOR. Pie­țele financiare au considerat că zona politică în­calcă indepen­dența BNR, iar încrederea în moneda locală s-a deteriorat. Drept urmare, euro a crescut abrupt față de leu. În plus, ordonanța nu are niciun efect asupra dobânzilor interbancare.

PESTE TOATE LINIILE ROȘII. Abia la sfârșitul lunii ianuarie, lucrurile au părut să fi intrat într-o anumită logică, odată cu consultările din cadrul Consiliului Național de Supraveghere Macropru­den­țială. Evident, ar fi fost normal ca toate dezbaterile să fi avut loc înainte de adoptarea ordonanței. Din acest punct de vedere, adoptarea Ordonanței 114 a fost fără precedent. Niciodată autoritățile române nu au excelat în dialogul cu partenerii sociali. Dar, de data aceasta, au fost depășite toate „liniile roșii“.

Legislația a fost introdusă practic peste noapte și a vizat domenii extrem de importante.

Acum se pune problema schimbării unor prevederi ale ordonanței privind aplicarea taxei pe acti­vele bancare. Nu doar băncile așteaptă o schimbare a ordonanței, ci toate industriile afectate speră, declarat sau nu, că prevederile se vor schimba radical sau se vor îmbunătăți. Sunt doar speranțe.

Certitudinile de până acum sunt că normele me­todologice de aplicare nu au fost publicate că în textul ordonanței există erori mai mici sau mai mari – cea mai hilară este aceea că la un moment dat lipsește un verb, astfel că nu se știe dacă o contri­buție crește sau scade – iar termenul de la care se aplică a fost neclar.

Ordonanța 114 este un exemplu despre cum nu ar trebui să se introducă o nouă legislație. Fără dezbatere publică și fără consultări cu părțile implicate. Din aceste puncte de vedere, Ordonanța 114/2018 nu este doar un act incorect față de mediul de afa­ceri, ci și unul de-a dreptul nedemocratic.

Constantin Rudnițchi, realizator de emisiuni la Radio RFI România și la TVR1. De asemenea, a fost redactor-șef adjunct al revistei economice Capital.
d