Donald Trump și Xi Jinping, în jurul unei beri la cutie (de aluminiu)
Înainte de a părăsi Casa Albă, Obama i-a ridicat o minge la fileu succesorului său în ceea ce privește relațiile comerciale cu China. Astfel, aceasta are de rezolvat o plângere făcută de SUA la Organizația Mondială a Comerțului (OMC) în privința subvenționării industriei de aluminiu.
Donald Trump, președintele Statelor Unite, și omologul său chinez, Xi Jinping, nu au avut încă ocazia să-și măsoare forțele în aceeași încăpere, dar o discuție la o bere servită dintr-o doză de aluminiu s-ar putea să le ofere această ocazie.
Una dintre deciziile de ultim moment luate de președintele Obama înainte de predarea mandatului a fost să depună o plângere la OMC în care acuză China că, prin politica de subvenționare a producătorilor săi de aluminiu, a subminat, practic, în mod ilegal, prețul internațional al aluminiului. Ca urmare a acestei politici a Chinei, companiile americane care produc aluminiu sunt acum în pragul falimentului.
Gestul de final de mandat al lui Obama se potrivește perfect retoricii dure a succesorului său la Casa Albă în materie de relații comerciale și i-ar putea oferi o primă cauză de care să se folosească pentru a pune pe tapet modul în care SUA se vor raporta la China în următorii patru ani.
Deși aluminiul reprezintă mai puțin de 1% din totalul exporturilor chineze în SUA, mizele sunt foarte mari. În cazul în care China se decide să treacă prin tot procesul intentat de Obama la OMC, s-ar crea un precedent ce ar putea periclita legitimitatea întregului sistem de subvenții industriale pe care statul chinez îl practică. Este pentru prima dată când este pus în discuție la modul serios (printr-un proces) modelul chinez în care imensa sa capacitate industrială se dezvoltă pe baza subvențiilor acordate de Beijing. „Dincolo de industria aluminiului, pierderile pentru economia chineză ar fi mult mai mari“, crede Alan Price, avocat în cadrul firmei de avocatură Wiley Rein, specializată în practici comerciale internaționale.
O NEGOCIERE. În loc să treacă prin toate etapele procesului formal de la OMC, care, în mod normal, durează între doi și cinci ani și implică costuri foarte mari de cercetare, traducere, analiză, China ar putea să încerce să negocieze cu Trump. Ceea ce desigur s-ar potrivi cu stilul acestuia de a face business. Totodată, ar putea scuti China de o monitorizare atentă a industriei sale de aluminiu, care se bazează pe termocentrale extrem de poluante pe cărbune pentru a-și asigura necesarul de electricitate.
În ultimele decenii, industria de aluminiu s-a dezvoltat exponențial, China devenind cel mai mare furnizor global de aluminiu – doar anul trecut a produs jumătate din cantitatea totală de aluminiu produsă la nivel mondial. O mare cantitate este consumată chiar în China, cererea internă crescând cu 75% din 2010 încoace. Chiar și cu acest consum intern mare, China a contribuit din plin la supraproducția mondială. În 2016, excedentul de aluminiu a fost de aproape 300.000 de tone metrice, potrivit Morgan Stanley, ceea ce a antrenat o scădere cu 45% a prețului și a pus în discuție supraviețuirea multor afaceri din industrie.
Vara trecută, de exemplu, Michael Bless, CEO al companiei Century Aluminium din Chicago, aproape că l-a implorat pe fostul președinte Obama să depună o plângere la OMC pe tema subvențiilor chineze. În lipsa unor măsuri care să determine reducerea producției chineze, va fi nevoit să închidă o fabrică din Haweswille, care produce aluminiu special folosit în echipamente militare. A fost deja nevoit să reducă salariile la jumătate în ultimii doi ani. „Este o situație clară pentru președintele nou, care a promis în campanie că va ține piept Chinei în plan comercial și va pune pe primul loc joburile americanilor“, spune și Jesse Gary, consilier al companiei conduse de Bless și unul dintre cei care s-au implicat în accelerarea dosarului deschis de Obama la OMC împotriva Chinei.
PAUȘAL SAU INDIVIDUAL? China ar intenționa să închidă capacități de producție de 3,3 milioane de tone de aluminiu (circa 9,5% din producția totală a Chinei) în timpul acestei ierni pentru a reduce poluarea, potrivit unor informații oferite de o sursă apropiată guvernului chinez. Poate fi interpretat și ca o reacție la plângerea depusă de fostul președinte american, deși poate la fel de bine fi considerată drept o măsură temporară – din primăvară, producția ar urma să fie din nou turată.
La fel, este posibil ca autoritățile chineze să accepte să treacă prin tot procesul intentat la OMC și să susțină că fabricile lor de aluminiu sunt mai competitive comparativ cu celelalte din lume. O mare parte dintre ele sunt mai noi și mai eficiente comparativ cu cele americane, învechite și de mai mici dimensiuni. „China ar putea pune problema așa: de ce ar trebui noi să plătim pentru activele necompetitive ale altora, când ale noastre sunt eficiente?“, avansează o posibilă gândire a chinezilor Jorge Vazquez, director al Harbor Intelligence, o firmă texană de cercetare specializată pe industria de profil.
În SUA, China exportă practic doar aluminiu prelucrat și doar circa 500.000 de tone de produse procesate și mai scumpe. Anul trecut, China a importat din SUA doar un milion de tone de deșeuri de aluminiu și este cea mai mare piață de acest gen pentru multe companii americane. Dacă președintele Trump va adopta o politică prea agresivă, China se poate ușor răzbuna: nu va mai cumpăra reziduurile de aluminiu ale companiilor americane.
Este limpede un lucru în această etapă: dosarul Chinei în chestiunea subvenționării industriei sale de aluminiu, aflat pe masa OMC, îi oferă noii administrații americane o primă șansă de a-și etala strategia de negociere cu statul chinez. Totodată, se va putea vedea și dacă SUA au de gând să facă ajustări în mod diferențiat, de la o industrie la alta, în relațiile comerciale cu China. „Este un test foarte important. Suntem pe cale să aflăm dacă SUA își vor revizui în întregime modul în care fac comerț cu China sau vor adopta o politică a înghițiturilor mici, tratând individual fiecare caz, industrie. Dosarul aluminiului este o ocazie foarte bună de a trata individual o industrie“, crede Derek Scissors, analist comercial în cadrul American Enterprise Institute.
Articol preluat din BloombergBusinessweek
de Joe Deaux; adaptare de Mimi Noel
FOTO: Guliver / Getty Images
