Doi antreprenori români fac milioane de euro punând roboții informatici la treabă

Inteligență artificială, RPA, blockchain, machine learning sau deep learning sunt doar câteva dintre conceptele „fierbinți“ care încep să tran­sforme lumea aface­rilor. Iar curentul revoluției digitale poate să bată și dinspre România spre Occident, nu doar invers.

Acest articol a apărut în numărul 42 (11-24 iunie) al revistei NewMoney

„Suntem într-un domeniu în care limita este cerul“, spune Liviu Apolozan, antreprenorul care alături de soția sa, Daniela Apolozan, controlează DocProcess, o afacere care dezvoltă pentru clienți precum Carrefour, Altex sau Cora soluții pentru digitalizarea și automatizarea proceselor operaționale cu ajutorul roboticii, concept cunoscut sub denumirea de RPA (Robotic Process Automation). Practic, roboții software folosiți de DocProcess pot prelua sarcinile repetitive și plictisitoare pe care angajatul unei companii nu mai vrea să le facă, precum introducerea sau verificarea unor facturi. O soluție care ar urma să ducă afacerile companiei de la 1,65 milioane de euro anul trecut la 2,7 milioane de euro în 2018, în condițiile în care DocProcess s-a extins la începutul acestui an și în Franța, unde a deschis un centru de cercetare și dezvoltare chiar în Inovallée, echivalentul din Hexagon al Silicon Valley-ului din Statele Unite.

Ideea unui business în acest domeniu s-a cristalizat pentru familia de antreprenori încă de acum câteva decenii. Absolvent al Facultății de Electronică din cadrul Universității Politehnice Bu­cu­­rești, Liviu Apolozan a lucrat înainte de Revoluție în cadrul Institutului de Cerce­tare și Pro­iectare Electrotehnică, peri­oadă în care a dezvoltat alături de alți colegi un pro­iect de inteligență artificială prin care puteau fi sprijinite stațiunile de foraj marin în gestionarea proceselor specifice. „Da, se făcea inteli­gență artificială în România în anii ’80“, punctează antreprenorul, care adaugă că ideea automatizării comportamentului inteligent i-a rămas în minte, chiar dacă în 1990 a decis să pără­sească România și să se stabilească în Franța.

Citiți și: Kaspersky: Acum două decenii apăreau 500 de viruși pe lună. Acum sunt o jumătate de milion pe zi

Experiența franceză. Au urmat 15 ani în care a lucrat în IT în companii precum Crédit Agricole, Effective sau Xerox, în timp ce soția sa a fost manager de pro­iect și responsabil de dezvoltare în cadrul Camerei de Co­merț și Industrie Franco-Română din Paris. În Hexagon, Liviu Apolozan a început să lucreze în lumea documentelor digitale, iar declicul s-a produs în momentul în care a ajuns la concluzia că „e mai interesant“ să vinzi servicii decât li­cențe sau hardware. S-a întors în România în 2005, într-o piață care se pregătea să intre în Uniunea Europeană doi ani mai târziu și în care digitalizarea era încă în fază incipientă, dar cu un potențial uriaș de creștere. Sau cel puțin în teorie.

„Aceasta a fost socoteala de acasă, însă în târg era prea devreme pentru acest do­meniu“, recunoaște retrospectiv antreprenorul. Totuși, nu a renunțat la ideea de a deschide o afacere în România și a pornit la drum cu servicii de con­sultanță. În 2013 însă, subiectul digita­li­zării a început să capete greutate și în businessul românesc, astfel că DocProcess s-a transformat în același an într-un producător de software bazat pe RPA.

Unul dintre primii clienți ai „robotului digital“, așa cum numesc cei doi soți so­luția pe care o oferă DocProcess, a fost rețeaua de retail Carrefour. La nivelul anului 2013, compania procesa anual peste două milioane de facturi, adică un volum extrem de mare de documente care necesita transpunerea într-un mediu electronic, virtual, mai ușor de con­trolat. „Robotul nu face doar transportul documentelor de la furnizor la client, ci validează formatele documentelor, respectă gradul de maturitate al lor. Face control de format, dar și de con­ținut al unui document. Carrefour, spre exemplu, ne-a cerut 140 de reguli (de validare, n.r.) pentru o factură“, explică Daniela Apolozan.

Ulterior, în portofoliul DocProcess au început să intre și alți clienți, cum ar fi Cora, Altex sau Leroy Merlin, ajungând în prezent la peste 3.200 de firme. Transpus în bilanț, acest lucru a în­semnat vânzări de 1,65 milioane de euro și un profit net de 422.000 de euro în 2017. În 2018, esti­mă­rile arată un business de 2,7 mi­l­i­oa­ne de euro și un câștig de 450.000 de euro.

O piață de miliarde. „Inteligența arti­ficială este esențială pentru viitoarea creș­tere economică și a productivității europene; se estimează că piața robo­ților și a soluțiilor de inteligență artifi­cială va crește cu 142 miliarde de euro până în 2020“, spunea în primăvara acestui an purtătorul de cuvânt al Guvernului, Nelu Barbu, la scurt timp după ce Executivul a decis să semneze decla­ra­țiile propuse de către Comisia Europeană pentru coope­rarea în domeniul inteli­genței artificiale.

Iar dacă inteligența artificială este unul dintre cele mai fierbinți subiecte de discuție din ultimii ani în lumea de business, și internaționalizarea afacerilor a devenit o temă obligatorie pe agenda multor antreprenori – inclusiv români. În cazul DocProcess, compania a deschis anul acesta un centru de cercetare și dezvoltare în Franța, unde lucrează deja cinci specia­liști software francezi. „Pe piața din România există o criză a forței de muncă, plus că în nomenclatorul ocupațiilor din industria informatică, în România se aco­peră doar o parte dintre pozițiile pe care le căutam. Specialiști în securitate, spre exemplu, se găsesc mai greu“, explică Liviu Apolozan motivul pentru care Doc­Process a decis să intre pe piața fran­ceză.

„În plus, când vrei să devii companie internațională, e bine să vezi și ce se în­tâmplă afară. Ne interesa un cap de pod în Europa, iar Franța este o piață matură, care ne oferă oportunități“, îl comple­tează Daniela Apolozan. Deschiderea firmei din Franța și recrutarea celor cinci angajați a durat o lună, iar valoarea in­vestiției în primul an de funcționare ar urma să se ridice la 600.000 de euro, bani asigurați din fondurile proprii ale antreprenorilor. „În Franța am găsit mai ușor angajați. Nivelul de salarizare e si­milar acolo cu cel pe care îl practicăm în România. Productivitatea e însă mai bună în Franța“, mai spune Daniela Apolozan.

În momentul de față, jucătorii din retail reprezintă peste jumătate dintre clienții DocProcess, însă cei doi antreprenori vor să își extindă serviciile și în alte domenii, precum cel bancar, medical, de utili­tăți sau chiar administrativ. Mai ales că, potrivit Agendei Digitale pentru Europa, sta­­te­­le europene trebuie să-și digitali­zeze inclusiv serviciile pu­blice până în 2020.

O paranteză. În România, doar 9% din românii cu vârsta între 16 și 74 de ani folosesc internetul în interacțiunea cu autoritățile publice, potrivit datelor valabile pe 2017 ale agenției europene de statistică Eurostat. De altfel, România se află la coada clasamentului comunitar atunci când vine vorba de accesarea serviciilor publice digitale, în contextul în care media Uniunii Europene este de 49%. Vor reuși însă autoritățile să treacă rapid într-o lume virtuală? „Cred că sal­turile au devenit o obișnuință în Româ­nia. Să nu uităm ce era acum zece ani în România și ce este astăzi. Azi există re­țea 4G mai peste tot, în zona rurală oamenii au fibră optică pentru internet, deci cred că saltul se va face și în admi­nistrație publică“, răspunde Liviu Apolozan.

La o privire de ansamblu, RPA se află și la baza activității uneia dintre cele mai mediatizate companii cu origini româ­nești de anul acesta, startup-ul UiPath, care a devenit de altfel și primul unicorn pornit în România, adică prima compa­nie locală din tehnologie a cărei valoare de piață depășește un miliard de dolari. Iar UiPath s-a transformat în doar câțiva ani într-o companie cu angajați în 14 țări.

Până la urmă, oportunitățile de business nu mai cunosc granițe de ceva vreme.

IERI, AZI, MÂINE

Inteligența artificială și RPA încep să fie din ce în ce mai prezente în lumea de business.

• ISTORIC. Termenul de inteligență artificială a fost propus încă din 1956 de informaticianul american John McCarthy. Pe de altă parte, conceptul de automatizare a proceselor prin robotizare (Robotic Process Automation sau RPA), tehnologie derivată din inteligența artificială, a început să fie folosit la începutul anilor 2000.
• APETIT DE AUTOMATIZARE. Oricum, RPA devine un concept din ce în ce mai prezent în activitatea de zi cu zi a companiilor din întreaga lume. Aproximativ 53% din respondenții unui studiu realizat anul acesta la nivel global de compania de consultanță și audit Deloitte au declarat că au început să folosească tehnologiile RPA. În cinci ani, automatizarea ar putea fi prezentă în aproape toate companiile din lume, arată estimările Deloitte.
• AMORTIZARE. Perioada de recuperare a investiției făcute de companii pentru a implementa RPA este de sub 12 luni, printre avantajele acestei tehnologii numărându-se îmbunătățirea conformității, a calității și preciziei, creșterea productivității și reducerea costurilor, potrivit aceluiași studiu.

FOTO: Laszlo Raduly / NewMoney