Întrebarea mea este dacă fericirea se poate învăța, dacă este o competență care se poate educa și cultiva. E o întrebare deschisă, cu multe necunoscute. De un singur lucru sunt sigură, nimeni nu alege să fie nefericit. Deci putem lucra în direcția pe care ne-o dorim.
Fericirea e ușor perceptibilă. Și dintr-o convorbire telefonică îți poți da seama dacă persoana cu care vorbești e într-o dispoziție bună sau proastă. Nu e un mit, zâmbetul chiar se transmite prin telefon. Am menționat deja că fericirea e un bun tranzacțional care se poate transmite persoanei cu care interacționezi. Ei bine, cercetătorii ne-au dovedit că fericirea nu este doar o stare sufletească, o trăsătură, ci și o abilitate.
Fericirea este o artă de a trăi și poate fi măsurată, predată, învățată și transmisă, ba chiar promovată prin politici individuale, private și publice. Indicele brut al fericirii (gross national happiness) a fost creat pentru prima dată de International Institute of Management în 2005. De atunci, studiile și cursurile de profil se dezvoltă exponențial.
La finalul crizei economice de acum un deceniu, compania de consultanță KPMG a dezvoltat un program de creștere a fericirii angajaților. Concluzia: programul de generare a fericirii funcționează. Putem, așadar, să educăm fericirea, iar rezultatele nu sunt temporare, ci se păstrează pentru luni bune de la terminarea sesiunilor de instruire.
Citește și: „Dividendul fericirii“ (I)
SFATURI SIMPLE. Metoda presupune sfaturi simple: scrie trei lucruri noi pentru care ești recunoscător în fiecare zi; fă zilnic timp de zece minute exerciții fizice; meditează timp de două minute zilnic, concentrându-te pe respirație; și – exercițiul meu preferat – primul lucru pe care îl faci în fiecare dimineață când ajungi la birou e să scrii un e-mail scurt în care să mulțumești unui coleg.
Fericirea și felul în care o înțelegem merg dincolo de latura ei strict sentimentală. Fericirea este un bun ce poate fi tranzacționat, este o precondiție a unei relații contractuale de succes, este principalul avantaj al unui om de vânzări de succes, este un factor determinant în productivitate și rezultate în mediul de afaceri, iar lista poate continua.
Atât de importantă a devenit, încât, în fiecare an, Organizația Națiunilor Unite lansează un „Raport Mondial al Fericirii“. Care credeți că e cea mai fericită țară din lume? Pentru al treilea an consecutiv, Finlanda! Pe locurile următoare: Danemarca, Elveția, Islanda, Norvegia.
Avem și vești bune, cea mai mare creștere a fericirii a fost înregistrată de state din Europa Centrală și de Est. Când vine vorba despre România, e loc de mai bine, suntem pe locul 47 în lume din 150 de țări analizate.
Nu doar că există un „Raport Mondial al Fericirii“, dar există o țară care nu își măsoară evoluția economică în creșterea produsului intern brut (PIB), ci în fericirea concetățenilor. Bhutanul a creat chiar Comisia Națională pentru Fericire Brută, iar criticile nu au lipsit. E drept, locuitorii acestei țări nu sunt cei mai fericiți oameni de pe planetă, dar se pare că fac o treabă bună. În 2011 erau pe locul 141 în indicele brut al fericirii și au urcat pe locul 95 în ultimul raport.
Cum ne modelăm sistemul economic în viitor? Prioritatea imediată este de a răspunde la criza sănătății, dar acest moment oferă și oportunitatea de a reflecta la factorii fundamentali ai dezvoltării omenirii care, din păcate, s-au degradat în ultimul deceniu, de la criza financiară încoace.
Trăim vremuri neobișnuite, care necesită schimbări neobișnuite și foarte necesare în economie și în politică. Prin urmare, omenirea ia în calcul acum transformarea către un nou sistem economic care combină „productivitatea“, „oamenii“ și țintele „planetei“. Națiunile europene, inclusiv noi, vom atașa productivității, în toate deciziile publice, prioritatea durabilității mediului și a prosperității comune. Dar de ce nu și fericirea populației ca indicator al performanței economice?
România are ea însăși nevoie de o nouă „busolă“ pentru măsurarea creșterii economice, cu priorități și politici noi pentru repornirea sistemelor economice pe termen lung, pentru a obține prosperitate durabilă și favorabilă incluziunii în viitor, în patru mari domenii de acțiune: capital uman, mediu, piețe și ecosistemul de inovare.
ÎN LOC DE CONCLUZIE. Dacă muncesc mai mult, voi avea succes? Dacă ating succesul, voi fi fericit? În realitate, creierul funcționează invers: gândirea pozitivă crește inteligența, creativitatea, energia, rezultatele proprii, ale companiei și ale națiunii.
Gândurile pozitive îmbunătățesc performanțele noastre cu o treime și diminuează riscul de epuizare. Cifrele ne spun că gândim cu 31% mai mult și mai bine când suntem fericiți; vindem cu 37% mai mult când suntem fericiți, iar productivitatea noastră crește cu 31%, greșim cu 19% mai puțin. Creștem în fiecare an în Indexul Fericirii, iar într-o zi poate vom măsura reușitele societății, companiei și economiei noastre în fericirea fiecăruia dintre noi.
