„Dividendul fericirii“ (I)

Andreea Paul 02.02.2021 Opinii

Despre sentimente, iar dintre toate acestea chiar despre fericire, este necesar să vorbim la un an de la înregistrarea primului pacient decedat de COVID-19. Rolul fericirii în dezvoltarea economică este, de altfel, cursul favorit al studenților mei masteranzi de la ASE și motivul pentru care am fost deseori solicitată de către companiile private pentru consultanță în ultimii ani.

În populația lumii, sub 1% sunt milionari, sub 3% sunt faimoși și sub 5% au poziții de conducere. Ei sunt fericiți? Ceilalți nu sunt fericiți? Există o știință a fericirii? Care este rolul fericirii în dezvoltarea propriei cariere, a unei companii, instituții publice sau a unei națiuni? De ce se învață tactici și strategii de creștere a propriei stări de fericire și a celor din echipa noastră în cursuri ample ale celor mai puternice universități ale lumii de administrare a aface­rilor?

Acum zece ani, în 2011, Harvard Business Review a publicat un articol despre „dividendul fericirii“, chiar cu acest titlu – „The Happiness Dividend“. Autorul pornea atunci de la un studiu care a scos la lumină o cifră alarmantă: gradul de fericire al angajaților ajunsese la cel mai scăzut nivel din ultimii 22 de ani. Desigur, în 2011, economia își revenise oficial după anii de criză, de încercări și eforturi susținute de a o relansa atât în SUA, cât și în Uniunea Europeană, respectiv în România. Criza econo­mică se sfârșise și toată lumea radia din nou de fericire, nu? Ei bine, nu. Cu toate acestea, în timp ce economia creștea, fericirea angajaților era la cel mai scăzut nivel din ultimele două decenii.

LA NIVEL INDIVIDUAL. Zece ani de cercetare au condus spre concluzia că fericirea contribuie net la creșterea vânzărilor cu 37%, productivitatea crește cu 31%, iar acuratețea cu care sunt executate atribuțiile zilnice este cu 19% mai mare în cazul angajaților fericiți. Fericirea este, așadar, un avantaj competitiv demn de luat în seamă. Un om fericit e un om de succes! Albert Schweitzer o spune altfel: „Succesul nu este baza fericirii, ci fericirea este baza succesului“.

Știința fericirii ne pune la dispoziție câteva concluzii la care e bine să medităm ceva mai mult în acest început de an: lumea exterioară determină doar 10% din fericirea noastră pe termen lung. Restul de 90% depinde de modul în care creierul nostru percepe lumea din jur. Totodată, 25% din succesul profesional este determinat de nivelul de inteligență. Restul de 75% depinde de optimismul nostru, de relațiile sociale și de abilitatea noastră de a gestiona disconfortul, stresul sau provocările ca pe oportu­nități.

Fericirea nu este doar o resursă, este și un bun ce poate fi „tranzacționat“, iar oamenii de vânzări știu cel mai bine asta: fiecare client cu care inte­rac­ționează vrea să fie fericit, să aibă siguranța că acordul pe care l-a agreat vine ca urmare a deciziei lui și că în final a luat decizia corectă, că totul este în avantajul lui, că nu a ales greșit sau că nu a fost forțat să ia o decizie. De fiecare dată când încheiem un nou contract, când agreăm o nouă livrare, oferim mai mult decât produsul propriu-zis, oferim o cale ca aceluia căruia îi vindem să-i livrăm și fericire, prin alegerea făcută.

Fericirea este, într-adevăr, contagioasă. Se simte în tonul vocii noastre, se citește pe fețele și în gesturile noastre. Clienții, cetățenii în general, au un al șaselea simț când vine vorba despre asta și sunt mai dispuși să zică „da“ când au o interacțiune cu o persoană care transmite fericire. Fericirea nu se transmite doar direct, între două persoane care stau față în față. Un alt studiu, publicat în „Statistics in Medicine“, arată cum ea trece dincolo de interac­țiu­nea directă până la relații de gradul al treilea, prie­teni și prieteni ai prietenilor. Astfel, un client fericit, la rândul lui, își va informa prietenii și prietenii prie­tenilor.

CU 31% MAI BINE. Chris Voss, fost negociator-șef al FBI, acum consultant și autor, care a trecut de la cariera de negociator în cazuri de răpire la cariera de profesor la Georgetown, susține în fiecare inter­venție publică faptul că un creier fericit gândește cu 31% mai bine. 31% mai multe șanse ca acela cu care interacționezi să îți răspundă pozitiv. De ce? Pentru că el a înțeles că la finalul discuției pe care o purtați va fi un om fericit.

Chris Voss are un canal de YouTube și o serie de conferințe pe care vă încurajez să le căutați. Morala lui? Orice negociere reușită începe cu o glumă care să detensioneze atmosfera și care să îi confirme interlocutorului vostru că a făcut alegerea corectă când a decis să vă acorde timpul lui.

Noi, oamenii, pur și simplu gândim mai bine când suntem fericiți și tindem să fim de acord cu interlo­cutorul nostru când ne bucurăm de această stare. Sunt oameni care sunt fericiți, am putea spune, de la natură. Orice le-ai face, oricât de grea le-ar fi fost săptămâna, orice veste ar fi primit, sunt pur și simplu fericiți. Iar alții, nu. Sunt sigură că ați întâlnit ambele tipuri. Am putea zice că e o distincție, să-i zicem naturală, ori te-ai născut așa, ori nu și asta este.

Andreea Paul este conferențiar univ. dr. la Facultatea REI - ASE și președinte INACO