Director Foodpanda, furnizor de mâncare la domiciliu: „Nicio companie din acest sector nu va înregistra profit în următorii trei ani”

Senica Micu 25/03/2019 | 11:42 Digital
Director Foodpanda, furnizor de mâncare la domiciliu: „Nicio companie din acest sector nu va înregistra profit în următorii trei ani”

Va reuși unul dintre cele mai mari nume din food delivery-ul local săși men­țină locul într-o piață tot mai curta­tă de jucători internaționali?

Acest articol a apărut în numărul 61 (18 – 31 martie 2019) al revistei NewMoney

O dată la șase luni, strategiile de dezvol­tare ale Foodpanda (parte a grupului ger­man Delivery Hero – platformă de co­menzi și livrări de mâncare la nivel glo­bal) sunt discutate în cadrul unui summit organizat pentru toate țările în care compania este prezentă. Cel mai recent s-a întâmplat la Sofia (Bulgaria), de unde Radu Bălăceanu (33 de ani), directorul general al Foodpanda România, tocmai s-a întors.

„Se face o radiografie a businessului, cu puncte tari și mai puțin tari“, se cre­io­­nează planuri și strategii potrivite pentru fiecare țară în parte și se iau decizii. Cam așa poate fi definit, pe scurt, rolul unui astfel de summit. Și pentru că mediul competitiv din București este „unul dintre cele mai înalte din regiune“, Radu Bălăceanu spune încă de la început că „trebuie să rămânem lideri“. Dar ce se află în spatele acestui „trebuie“?

Ei bine, în urmă cu aproape cinci ani, când Radu Bălăceanu a fost recrutat să conducă Foodpanda, piața românească de food delivery aproape că nu exista. Erau trei mari ju­cători (Foodpanda, Oli­vi­era, hipMenu), plus câteva firme mici, cu unu sau doi angajați, care fă­ceau li­vrări exclusiv cu propriile mașini. De atunci și până astăzi, piața a evoluat într-un ritm accele­rat, au intrat companii noi, s-au întâmplat fuziuni – anul trecut, de exemplu, Deli­very Hero a cumpărat platforma hipMenu.ro, lansată în 2013 la Cluj-Napoca.

BĂTĂLIA DIN PIAȚĂ. „Este o piață mult prea rapidă ca să poți să o dimensionezi“, punctează Bălă­ceanu, încercând să facă o scurtă caracte­rizare a pieței. Cu alte cu­vinte, companiile care au reușit să se im­pună vor continua să se extindă, inves­tind totodată în campanii de educare a publicului. Aceasta este și provocarea majoră, dar și unul dintre motivele pentru care, po­tri­vit lui Bălăceanu, „nicio companie din acest sector nu va înregistra profit în ur­mă­­­torii trei ani“. „Noi am putea deveni pro­fitabili și mâine, dacă am tăia costurile de marke­ting. Dar bătălia nu se dă azi pe costurile de marketing, ci pe dezvoltare, creștere, achiziții și clienți noi“, spune el.

Ca o paranteză, potrivit datelor publicate pe site-ul Ministerului Finanțelor, Foodpanda România a avut pierderi de 70.680 de euro în 2017, raportat la o cifră de afaceri ce s-a apropiat de un milion de euro. Pentru că este vorba despre o companie care s-a listat la Bursă (bursa de la Frankfurt, în 2017, n.r.), Radu Bălăceanu nu a putut oferi informații despre valoa­rea afacerilor, înregistrată anul trecut, dar a precizat că „a avut o creștere de peste trei ori“. Compania este prezentă în 13 orașe din România, cu câte un city-mana­ger dedi­cat. Previzibil, pe primul loc în topul ora­șelor din care se comandă cel mai mult se află Bucureștiul, cu o pondere de 52%, urmat de Cluj-Napoca – 14%, Bra­șov – 9%, Timi­șoara – 7% și Iași – 5%. Va­loa­rea medie na­țională achitată anul trecut pentru comenzile Foodpanda este de apro­ximativ 55 de lei. Bucureștiul conduce și la acest ca­pitol, cu o valoare medie a bonului de co­mandă de peste 70 de lei, urmat de Galați – 61,30 lei, Sibiu – 60,85 lei, Cluj-Na­poca – 60 de lei și Constanța – 59,05 lei.

Apropo de comenzi, Bălăceanu spune că românii sunt tot mai tentați să încerce gusturi noi și dă ca exemplu de tendință a momentului bucătăria sud-americană. Dar și mâncarea sănătoasă, un segment încă timid conturat în România. „Pro­ble­ma e că definiția fiecăruia despre mâncarea sănă­toasă e alta. Astăzi, pe comenzi, înseamnă sub 5%, dar o să crească. Încă nu există jucători importanți în zona asta“, explică Bălăceanu, care este și cofondator al LifeBox, o platformă online care le propune celor ce vor să mănânce sănătos mai mul­te variante personalizate de meniu pentru mesele principale ale zilei, în func­ție de numărul de calorii de care aceștia au nevoie.

LifeBox a ajuns în România pe filieră po­loneză, printr-unul dintre cei trei aso­ciați, Lukasz Kuzniar. Consultant pentru piața de restaurante în Polonia și fost director de dezvoltare al lanțului de pizzerii Gusto Dominium, el a fost cel care le-a pre­zentat ideea celorlalți doi viitori aso­ciați români, Florin Scarlat, cu care de altfel lucrase în cadrul Gusto Dominium, și Radu Bălă­ceanu. Lansat în iunie 2017, în urma unei investiții inițiale de 120.000 de euro, asi­gurată din surse proprii și împrumuturi, serviciul e disponibil acum în mai multe orașe, între care București, Cluj-Napoca, Constanța și Ploiești.

ÎN CONTINUĂ MIȘCARE. Foodpanda ar urma să își facă anul acesta intrarea în noi opt orașe cu peste 100.000 de locui­tori, printre care Ploiești, Buzău și Baia Mare, după ce recent s-a lansat în Pitești și în Craiova. Strategic, compania mizează pe două modele de business: marketplace – clienții platformei își pot comanda mâncarea de la partenerii care își fac singuri livrarea – și de logistică – oferind și servicii de livrare pentru parteneri. „În pre­zent, suntem la peste 1.000 de restaurante active pe platformă și vrem să ajungem la 2.000, anul acesta“, detaliază Radu Bălă­ceanu.

Dinamica pieței este observată și la com­­petitori, mai ales la cei care au venit anul trecut în România: Glovo, Uber Eats și Takeaway.com (unul dintre cei mai mari jucători din Europa, cu sediul în Olanda, care la începutul anului trecut a preluat de la compania bulgară Hello Hungry platforma online de comenzi de mân­care Oli­viera.ro).

„La nivel local, nu credem că vor intra în viitorul apropiat și alte companii, pentru că deja costurile pentru a opera un business de genul acesta sunt mari. În­seamnă să îți asumi că lucrezi în pierdere în ur­mă­torii trei ani“, explică Radu Bălă­ceanu.

Indiferent de cum se vor mișca lucrurile, cea mai mare provocare a fost și con­tinuă să fie educarea pieței. „Foarte mulți dintre clienții noștri, ca și comportament, sunt încă pe telefon“, spune Bălăceanu, adău­gând că Foodpanda a pus accent pe automatizare, o strategie care îi va permite să dubleze veniturile în 2019, fără să fie nevoie să crească și numărul de anga­jați, care astăzi înseamnă peste 130 (circa 80 pe Foodpanda și 50 pe hipMenu).

Că piața se află într-o continuă schimbare o demonstrează și studiile la nivel global. Astfel, veniturile totale în sectorul de livrare de mâncare online sunt estimate să ajungă până în anul 2022 la 146,6 miliarde de dolari, având o creștere anu­ală compusă de 11%, arată Statista.com.

Iar cea mai mare pondere o are segmentul de livrări de la restaurante către consumatori, adică de la cei care în momentul de față sunt principalii parteneri ai companiilor pre­zente pe segmentul de food delivery.

 

Cine, ce, cât

Diferite mișcări strategice au reașezat piața locală de food delivery în 2018. Iată câteva dintre ele.

  • Februarie. Platforma de tip marketplace Takeaway.com, înființată în Olanda, achizițio­nează platforma de comenzi online de mâncare Oliviera.ro, deținută de grupul bulgar Hello Hungry. Tranzacția a fost eva­luată la aproximativ 10,5 mili­oane de euro.
  • Aprilie. Un nou brand intră în concurență pe piața locală, Glovo, după ce a atras o finanțare de 30 de mili­oane de euro de la mai multe fonduri de investiții. Înființat în Spania, a pornit de la ideea că orice produs alimentar sau nealimentar poate fi livrat în cel mult o oră la domiciliu sau la birou.
  • Mai. Compania americană Uber lansează oficial în Bucu­rești Uber Eats, o aplicație pentru comenzi online de mâncare, ce folosește aceeași tehnologie Uber care le permite utilizatorilor să călăto­rească prin orașe. Anul trecut, reprezentanții Uber Eats spuneau că, la nivel inter­național, acest segment are o creștere anuală de 200%.
  • August. Grupul german Delivery Hero, prezent pe piața românească prin opera­țiunile Foodpanda, cumpără hipMenu, platformă lansată la Cluj în anul 2013. Și Foodpanda, și hipMenu au avut în 2017 afa­ceri de aproximativ un milion de euro fiecare.

FOTO: Laszlo Raduly / NewMoney

Senica Micu are o experiență de peste zece ani în presa de business. A scris pentru mai multe publicații, precum Forbes, Money Express și Capital, realizând interviuri cu lideri de companii și antreprenori. În paralel, a coordonat diverse proiecte editoriale și s-a implicat în organizarea unor evenimente. În 2011, a câștigat unul dintre marile premii ale concursului „Tânărul Jurnalist al Anului”, inițiat de Freedom House România.