Din povestea Zăganu: doi tineri au început cu o fabrică de bere artizanală, iar acum au deschis bar pe Calea Victoriei

Acest articol apare în numărul 24 (25 septembrie – 8 octombrie) al revistei NewMoney

Când au deschis microberăria Zăganu din județul Prahova, Alexandru Geamănu și Laurențiu Bănescu spuneau că vor să pună umărul la dezvoltarea producției locale de bere. Patru ani mai târziu se poate spune că mai pun un umăr și la creșterea consumului de bere, după ce, la sfârșitul lui august, au deschis în centrul Bucureștiului un bar dedicat berilor artizanale.

Să fie ca de obicei… „Băiete! Două mari!“. Ne permitem, că doar suntem pe Calea Victoriei, la Fabrica de Bere Bună, un bar cu bere artizanală 100%. Este cea mai nouă investiție a antreprenorilor de la Ză­ganu, care au adunat la aceeași tejghea mai multe sortimente produse de microberăriile artizanale. Mai exact, 10 beri la draft, plus multe alte beri la sticlă, astfel că printre sortimentele de la Zăganu și-au făcut loc și berile produse de Ground Zero, Perfektum, Hop Hooligans, Sikaru, Clinica de bere și Glarus, o bere craft bulgărească.

Dispusă pe două etaje, cu o capacitate de 90 de persoane, berăria se află pe Calea Victoriei, în apro­piere de strada Amzei. Dată fiind poziția ultracentrală a restaurantului și investiția a fost una destul de mare, însă antreprenorii preferă să o păstreze con­fidențială. „Singurul lucru pe care îl putem spune este că investiția ne-a depășit așteptările“, spune Laurențiu Bănescu, unul dintre fondatorii brandului Zăganu.

Ideea de a avea un bar cu propria bere este mai veche chiar decât fabrica de la Mâneciu. Bănescu și Geamănu au vrut inițial să deschidă o berărie care să aibă sub același acoperiș și capacitatea de pro­ducție și vânzare, dar au renunțat din cauza costu­rilor foarte mari pe care le impunea o astfel de in­vestiție. Nu au renunțat însă și la ideea de a face bere artizanală, deschizând în 2013 fabrica de la Mâneciu, în care au investit 250.000 de euro.

Marketing cu spumă. Afacerea Zăganu a început cu doi ani de pierderi, în 2013 și 2014. În 2015 însă, la o cifră de afaceri de peste 454.000 de euro, Zăganu a avut profit de circa 50.000 de euro. Anul trecut, businessul a crescut la peste 760.000 de euro, cu un câștig net de circa 92.000 de euro, potrivit datelor de la Ministerul de Finanțe. Pentru 2017, cei doi antreprenori și-au propus să treacă de pragul de un milion de euro, unul dintre motoarele creșterii fiind și barul deschis la sfârșitul verii. „Berăria are rolul de a ne reprezenta mai bine ca brand, dar este și un instrument de marketing“, explică Laurențiu Bănescu, cofondator Zăganu.

Practic, barul va deveni principala rampă de lansare a noilor sortimente produse de Fabrica de Bere Bună, dar și de promovare a cât mai multor beri arti­zanale ale altor mici producători. Deocamdată, Fa­brica de Bere Bună vinde doar sortimente  produse în Capitală. „De la noi nu au luat, deocamdată, bere. Însă berea artizanală începe să câștige teren și apar chiar producători noi“, spune proprietarul fabricii Nemțeana, Leonard Mihoc, adăugând că un astfel de pub le oferă consumatorilor posibilitatea de a încerca o gamă variată de bere craft.

Odată cu deschiderea de noi microberării, micii producători au început să se organizeze și în aso­ciații. Prima dintre ele, Asociația Producătorilor de Bere Artizanală, reunește chiar producătorii care sunt prezenți cu sortimente de bere în barul deschis de Zăganu. Asociația s-a format la inițiativa proprie­tarilor de la Zăganu, cu două-trei luni înaintea deschiderii Fabricii de Bere Bună.

Strategii noi. La patru ani de la intrarea pe piață, Zăganu este unul dintre producătorii importanți ai segmentului de bere artizanală, cu o producție de circa 4.000 de hectolitri pe an. Deocamdată, deschiderea barului nu a antrenat și o creștere a producției, însă cei doi antreprenori spun că iau în calcul acest lucru pe viitor.

Asta și pentru că au trecut de la o strategie bazată exclusiv pe producție la un business integrat, care implică și o zonă de retail. Deocamdată, Zăganu vinde în 450 de magazine și restaurante, precum și în rețelele de retail deținute de Mega Image și Auchan. În general, fabrica de bere de la Mâneciu își plasează produsele prin mai mulți distribuitori. „Dacă am avea resurse, ar fi mai profitabil să ne distribuim singuri“, explică Bănescu.

Că lucrurile stau într-adevăr așa a demonstrat-o deja producătorul Csiki Sor din Sînsimion, județul Harghita, care în august și-a făcut propria rețea de distribuție pe teritoriul Ungariei, unde vinde circa 50% din producția sa din România, de 40.000 de litri pe zi. Costurile logistice pentru construirea unei astfel de rețele sunt însă relativ mari pentru micro­berăriile din România, care încă nu reprezintă nici măcar 1% din piața locală a berii. Însă pofta vine (de)gustând.

Cu halba plină

Producătorii locali asigură 97% din consumul național de bere.

• SETE MARE. Anul trecut, consumul de bere pe plan local a fost de 15,8 milioane de hectolitri, potrivit Asociației Berarii României. Cu un consum mediu de 80 de litri de persoană, România se plasează pe locul 8 în Europa.
• TRĂIASCĂ PET-UL. Ambalajul de tip pet a continuat și în 2016 să dețină cea mai mare pondere din piață: 51,6%.
• MICRO/MACRO. În România sunt active 15 microberării, cu mult mai puține față de Germania (5.000), Statele Unite (4.000), Marea Britanie (1.500), Italia (500) și Ungaria (56).

Sursa foto: Laszlo Raduly / NewMoney