Din ce motive cresc prețurile produselor alimentare după blocajul din ultimele trei luni

În perioada restricțiilor de circulație cauzate de criza sanitară, comerțul cu produse alimentare a fost singurul care a funcționat. Pe acest fond însă, prețurile au crescut, în special la carne și preparate din carne. Iar ăsta este doar începutul, avertizează specialiștii.

În prima jumătate a lui martie, marile re­țele de retail au înregistrat vânzări-record, generate de emoția creată de măsurile de protecție adoptate de autorități. Statisticile oficiale publicate mai arată că aface­rile din comerțul cu amănuntul au crescut în primul trimestru al lui 2020 cu 9,4% față de perioada similară a anului trecut. Cele mai mari valori ale vânzărilor au fost înre­gistrate pe segmentul produselor alimentare, potrivit estimărilor Institutului Națio­nal de Statistică (INS).

Pe acest fond, al creșterii consumului, INS a constatat în martie 2020 o accelerare a prețurilor la alimente cu 5,11%, cel mai ri­dicat nivel din iulie anul trecut. Acum, jucătorii din industria alimentară confirmă tendințele de creștere a prețurilor și pun acest lucru atât pe seama comportamentului din piață, cât și pe problemele apă­rute la operatori, de la producție la importuri și măsuri de siguranță sanitară.

Povestea porcului

„Din momentul în care a început criza, activitatea economică a fost haotică. Inclusiv în industria alimen­tară“, spune Florin Burculescu, președin­tele Cooperativei Țara Mea, unul dintre prin­cipalii furnizori de produse autohtone pentru lanțul de magazine Kaufland. Cu circa 940 de fermieri din zece județe în coo­perativă, Țara Mea a avut anul trecut o cifră de afaceri de 45,05 milioane de euro. Potrivit lui Burculescu, haos a fost pe toate segmentele de producție din indus­tria alimentară, motivul fiind o creștere bruscă a consumului, urmată de o scădere. „Dacă nu ai consum, ai sincope în pro­ducție. Azi ai comenzi de cinci tone, mâine – de o tonă“, explică Burculescu modul în care a funcționat retailul alimentar în pe­rioada restricțiilor de deplasare. În aceste condiții, au apărut probleme în lanțul de producție, în special în aprovizionarea cu materie primă, o situație aparte înregistrându-se în cazul cărnii de porc.

România nu produce purcei pentru în­grășare, detaliază Burculescu, astfel că tre­buie să-i importe. Și cum, în perioada re­stricțiilor sanitare și de circulație, transporturile au fost și ele grav afectate, importul de purcei pentru îngrășare a fost oprit cel puțin două luni. Astfel că fermierii autohtoni vor avea nevoie de timp până vor produce porc destinat abatorizării, fapt pentru care procesatorii de carne se vor orienta către importuri. În consecință, Burculescu estimează că, într-o primă fază, s-ar putea înregistra o creștere cu 5-6% a prețului la carnea de porc. Și e puțin pro­babil că prețurile s-ar putea stabiliza pe viitor.

„Ca urmare a pestei porcine africane, producția locală de carne de porc a scăzut și am devenit dependenți de importuri în proporție de 85%“, adaugă Dragoș Frumosu, președintele Federației Sindicatelor din Industria Alimentară. Potrivit acestuia, cele mai mari probleme vor apărea în zona de procesare a cărnii. Producătorii locali de carne de porc vor crește și ei prețurile, pe fondul problemelor la furaje care vor apărea din cauza secetei, iar costurile cu mă­surile sanitare vor intra și ele în preț. Astfel, spune Frumosu, vor fi companii mici care vor da faliment. „În perioada care urmează, cred că prețul cărnii de porc va fi în continuare în creștere și se va majora undeva între 10 și 15%“, mai esti­mează acesta.

Bani puțini, prețuri mari

În perioada care urmează, tot din cauza secetei, este aș­teptată o creștere a prețurilor și la produsele de panificație. „La pâine, vom avea creșteri de prețuri începând cu jumătatea lui iulie, cu un vârf în august“, anticipează Frumosu, dar fără a avansa și un posibil procent. El spune că scumpirea pâinii va depinde de volumul de importuri de grâu. Cu cât acestea sunt mai mici, cu atât produsele de panificație își vor menține pre­țurile mai scăzute.

Ceva mai puține probleme sunt la lapte. „Acest sector nu depinde prea mult de importuri“, spune Florin Burculescu. Însă și aici au apărut probleme din cauza vânză­rilor haotice, care au fost mai mari la înce­putul restricțiilor și apoi au scăzut, rezul­tând astfel o acumulare de stocuri la pro­du­cători. De remarcat și stoparea pro­gra­mului „Laptele și Cornul“, care le-a dat socotelile peste cap celor care furnizau produse lactate către sistemul de învățământ.

Nu în ultimul rând, probleme au și procesatorii de pește. „În această perioadă au crescut costurile de operare. Ture duble, echipamente medicale, vânzări scăzute“, detaliază Dan Buhai, proprietar al procesatorului de produse din pește Deltaica, Tulcea, și cofondator al restaurantelor Ivan Pescar din București și din Tulcea. Potrivit lui Buhai, profitul din această perioadă a fost spre zero, cei mai afectați fiind produ­că­torii cu expunere mare pe segmentul HoReCa. În cazul său, livrările către HoReCa reprezentau cam 20% din business. De aceea crede că o funcționare la 50% a restaurantelor, hotelurilor și pensiunilor le-ar mai putea ridica moralul producăto­rilor din industria alimentară. Potrivit lui Dra­goș Frumosu, cei care și-au făcut stocuri vor fi nevoiți să facă din nou cumpărături, însă pe fondul unor prețuri mai mari și al unor venituri diminuate.

Antreprenorii din industria alimentară se așteaptă însă ca, pe fondul eliminării treptate a restricțiilor, costurile suplimentare pe care le au să înceapă să scadă. Ei estimează o ușoară așezare a pieței nu mai devreme de octombrie, iar până atunci evită să facă previziuni legate de evoluția prețurilor și a vânzărilor, lucrurile fiind încă în coadă de pește.

Cifrele din ferme

Un raport realizat de Institutul Na­țional de Statistică (INS) arată cum au evoluat efectivele de animale din fermele din România în perioada 2006-2019.

• Scădere. Potrivit calculelor făcute de INS, efectivele de porci din fermele din România erau în 2019 la nivelul de 58,1% față de cel din 2006.
• Oi și capre. Efectivele de ovine și caprine au început să crească, atingând anul trecut un nivel de 11,923 milioane de capete, cu 41,8% mai mult față de anul 2006.
• Loc. În ierarhia statelor membre ale Uniunii Europene, România a ocupat anul trecut locul al treilea la efectivele de oi și capre din crescătoriile fermie­rilor locali.
• Păsări. În 2019, numărul total de păsări adulte a crescut cu 2%, iar nu­mărul de păsări ouătoare – cu 10,1%, în comparație cu 2016, potrivit analizei date publicității de INS.

Acest articol a apărut în numărul 92 al revistei NewMoney. FOTO: Getty

Citește ultimul număr al revistei NewMoney în format e-paper