Dilema Bauspar: cum ar putea fi salvate băncile pentru locuințe după un an de blocaj

[vc_row][vc_column][vc_column_text]

Reluarea activităţii celor două bănci pentru locuinţe din România depinde de un proiect de lege din Parlament. Se întâmplă după un an de blocaj total.

Un raport publicat de Curtea de Conturi la finalul anului 2015 a blocat activitatea sistemului Bauspar, de economisire-cre­di­tare, din România. Practic, BCR Banca pentru Locuinţe şi Raiffeisen Banca pentru Locuinţe nu au încheiat niciun contract nou în 2016, doar contracte de cre­dit pentru cei care au ales să acceseze un îm­­prumut după perioada de economisire.

PRIME PENTRU ECONOMII. Sistemul Bauspar funcţionează după principiul „cooperativelor“, legislaţia noastră fiind în mare măsură o traducere a celei din Ger­mania şi Austria.

Clienţii care îşi deschid un cont de eco­nomii la una dintre cele două bănci beneficiază de o primă de la stat în va­­loare de 25% din sumele depuse, nu mai mult de 250 de euro pe an. Această sub­venţie de la stat a fost acordată cu sco­pul de a sprijini îmbunătăţirea condiţiilor în care locuiesc românii.

După cinci ani, ei îşi pot retrage eco­nomiile, dobânzile acumulate şi prima sau pot opta pentru un credit. Dacă iau un împrumut, acesta trebuie să fie folosit în scop locativ (fie pentru achiziţia unui imobil, fie pentru renovări sau alte îmbu­nătățiri). Dacă economiile sunt retrase pur şi simplu, clientul nu este obligat să le investească în locuinţă. Aici a avut o pro­blemă Curtea de Conturi.

Inspectorii instituției susţin că sistemul de economisire-creditare nu ar func­ţiona în condiţii legale, deoarece nu toate persoanele care îşi duc economiile la aceste bănci şi beneficiază de prime de la stat îşi şi fac un credit la finele perioadei de economisire. Spre exemplu, la BCR BpL doar 1,53% dintre clienți au accesat un credit, iar la Raiffeisen BpL, indicele este de 3,77% din totalul contractelor.

În interpretarea Curţii, componenta creditului este însă obligatorie. Instituţia a făcut şi o sesizare la DNA, suspectând o deturnare de fonduri publice. DNA şi-a declinat competenţa, iar de atunci cele două bănci şi Curtea se judecă în in­stan­ţe. Un prim proces a fost câştigat de bancheri la Curtea de Apel, care a suspendat executarea măsurilor din raportul Curţii, motivând că este iremediabilă inversarea lor în cazul în care băncile vor avea, în final, câştig de cauză. Cele două instituţii de economisire-creditare au decis să nu mai încheie noi contracte până când lucrurile se vor lămuri.

Având în vedere că procesele se pot întinde ani de zile, o soluţie mai rapidă ar putea veni din Parlament. Anul trecut, Senatul a adoptat o lege de clarificare a condițiilor în care ar trebui să funcţioneze acest sistem.

CONTROVERSATE. Subvenţionarea acestui sistem cu bani publici a stârnit controverse şi în al­­te state europene.

David Marwan, COO şi membru în boardul Prvá Stavebná Sporitelˋna (PSS), este de părere că statul are obligaţia de a-i sprijini pe cetăţeni să locuiască în con­diţii decente. Cum orice cheltuială pu­blică ar trebui să urmărească un obiectiv, sub­venţiile acordate Bauspar ar fi justificate, argumentează el.

PSS este cea mai mare bancă pentru locuinţe din Slovacia (care are în acţio­nariat Erste şi Raiffeisen, cele două grupuri ce deţin singurele bănci pentru lo­cuinţe din România), cu o cotă de piaţă de 81,1%. Acolo, 37% din populaţia de 5,4 milioane de locuitori participă la sistem, faţă de doar 2,9% din populaţia României (într-adevăr de peste trei ori mai mare).

În prezent, efortul financiar al statului slovac pentru susţinerea sistemului de eco­nomisire-creditare se ridică la 20-25 de milioane de euro, față de cele 40 de milioane de euro puse în joc de statul român în 2015. Pe de altă parte, sistemul din Slovacia funcționează de 25 de ani, iar scăderea nivelului primelor s-a produs odată cu maturizarea sa. În urmă cu zece ani, acestea se ridicau la 87 de mili­oa­ne de euro, cheltuială care a pus pe gân­­duri autoritățile slovace.

„La sfârşitul anilor ’90, din cauza cheltuielilor mari, guvernul a decis să limi­te­ze prima. Cei care economiseau trebuiau să dovedească faptul că au folosit banii în scopuri locative“, povesteşte Mar­wan, adăugând că acest lucru a dus la scă­de­rea numărului de persoane care econo­miseau şi, implicit, a capacităţii băn­cilor de a finanţa credite. Autoritățile au dat înapoi și au înlesnit condițiile. Şeful PSS este de părere că, în timp, sistemul Bauspar din Slovacia şi-a dovedit utilitatea şi a convins autorităţile că sub­venţiile acordate au un efect de multiplicare însemnat la nivelul întregii economii.

ARGUMENTUL STABILITĂȚII. „Avem un argument foarte bun. În perioade în care băncile nu doreau să finanţeze spaţiul locativ pentru că făceau mai mulţi bani în investiţii în Insulele Cayman, noi finan­ţam, în 1999, spre exemplu, două treimi din ce însemna credit imobiliar. Am fost mereu stabili“, punctează bancherul slovac. „Acum, vedem că nu mai e la modă să speculezi cu banii, aşa că băncile îşi folosesc toate fon­durile în finanţarea imobiliară. Noi mereu facem asta.“

După ani de negocieri, autorităţile au decis să acorde prima pe baza unei formule care ţine seama de nivelul dobânzilor la care se împrumută statul (prin obli­ga­ţiuni). Paradoxal, când acesta este mai scăzut şi prima plătită sistemului Bauspar este mai mică. Aceasta a fost înghețată la maxi­mum 66,31 euro pe an, însă, în funcţie de nivelul dobânzilor, suma pe care clienţii trebuie să o eco­no­misească variază (pentru a primi 66,31 euro trebuie să economisești o sumă mai mare dacă dobânzile sunt mici).

Din calculele Asociaţiei Băncilor pentru Domeniul Locativ din România (ABDLR) reiese că, la noi, efortul financiar al statului de a susţine acest sistem se va ridica la 500 de milioane de lei în ur­mă­torii cinci ani. Pe de altă parte, la buget ar urma să se încaseze de peste trei ori mai mult (1,7 miliarde de euro) numai din taxele şi impozitele generate de creș­terea activității economice.

Un alt argument adus în favoarea sistemului este acela că, deşi nu toată lumea îşi ia credit (în Slovacia, băncile acordă un credit la fiecare şapte clienţi), 75% dintre cei care au ales să facă doar eco­nomii ar fi folosit acei bani tot pentru a-şi renova locuin­ţele.

David Marwan spune că nivelul primei, punctul nevralgic al Bauspar, poate fi scă­­zut odată ce sistemul se matu­ri­zează, clienţii fiind mai interesaţi de predictibili­tate decât de valoarea primei. „Clienţii sunt sensibili, în special, la incertitudine. Nu sunt atât de sensibili pe cât am crede dacă anumite condiţii devin mai bune sau mai rele. Dacă află că nu mai primesc 60 de euro, ci doar 50, nu sunt fericiţi, dar nu încep să se întrebe dacă a fost o decizie bună de a-şi ţine banii acolo sau nu“, spune el.

Totul depinde de cât de dramatică e schimbarea. Dar şi de condiţiile în care are loc.

[/vc_column_text][vc_text_separator title=”Modelul ceho-slovac” color=”juicy_pink” border_width=”2″][vc_column_text]România este cel mai nou membru al clubului Bauspar, având cel mai tânăr sistem.[/vc_column_text][vc_column_text]

• CEHIA. În Cehia, Bauspar a fost introdus în 1993, prima fiind stabilită, la fel ca în România, la 25% din valoarea sumelor economisite, în limita a 180 de euro. După 11 ani, când sistemul avea deja 6,3 milioane de deponenţi (populaţia Cehiei este de circa zece milioane de persoane), prima a scăzut la 15%, respectiv 20 de euro pe an.
• SLOVACIA. În Slovacia, sistemul Bauspar a fost introdus în anul 1992. În primii 13 ani de funcţionare, statul a acordat o primă de 40% din sumele economisite anual, în limita a 200 de euro. După ce sistemul s-a maturizat, când circa 22% din populaţia Slovaciei avea un astfel de contract, primele s-au redus.

[/vc_column_text][/vc_column][/vc_row]

FOTO: România are cel mai îmbătrânit stoc de apartamente din România. Sursa foto: Guliver / Getty Images