„To serve” – verbul preferat al tehnocratului Manuel Costescu

[vc_row][vc_column][vc_column_text]A renunțat la un salariu anual de 200.000 de lire sterline pentru un job la Guvern. Și ar mai fi ceva. Fost ban­cher la JP Morgan, Manuel Costescu a acceptat fotoliul public cu gândul la JFK. Nu trageți (concluzii)!

Manuel Costescu se ocupă de mai bine de opt luni de promovarea României. A fost numit secretar de stat în iunie, însă din februarie conduce departamentul de atragere a investițiilor străine. „Complimentul care mi s-a adus cel mai des este realismul cu care prezint situația. Nicio­dată n-am fost o «majoretă» fără sub­stanță. Am prezentat faptele“, spune Costescu despre responsabilitățile sale.

Între JPM și JFK. Decizia de a se în­toar­ce în România, după zeci de ani pe­trecuți la studii în SUA și ulterior ca ana­list și director la companii prestigioase din New York și Londra, nu i-a dat prea multe bătăi de cap. „Soției nu îi este clar, nu prea înțe­­lege de ce am făcut treaba asta“, glu­mește Costescu. Absolvent al unui Master din cadrul școlii de admi­nistrație a Universității Harvard (Kennedy School of Government), Costescu a acceptat să facă parte din guvernul de tehnocrați din simț civic.

Deși pare kitschy (…) la un moment dat în viață trebuie să serve“, spune el în romgleză. Într-o traducere apro­xi­mativă, acest serve se referă la contribuția fiecărui cetă­țean la bună­sta­rea țării, ceea ce poate însemna multe, de la înrolarea în armată la acceptarea unei demnități publice. Celebra frază rostită de preșe­din­tele american John F. Kennedy în dis­cursul său inaugural din 1961, „nu între­bați ce poate face țara pentru voi, între­bați ce puteți face voi pen­tru țară“, l-a impresionat pe Costescu, iar când a venit timpul, a răspuns apelului.

Citește si

• 
  Cum se poziționează în piață, după pandemie, deținătorii de spații de coworking
• 
  Strategia de dezvoltare a Blue Lagoon Clean vizează, printre altele, dublarea capacităților de procesare

Înainte de a deveni secretar de stat, Costescu trăia la Londra, alături de soție și cei trei copii. Lucra ca director executiv la banca de investiții JP Morgan, una dintre cele mai mari instituții finan­ciare din lume, și administra portofoliul de clienți din zona publică. A avut printre clienți Banca Națională a României, Banca Angliei, Banca Elveției, Banca Ungariei sau agențiile de dezvoltare ale Austriei, Germaniei și Finlandei.

Sunt mai multe lucruri pe care le face un ban­­cher în domeniul acesta. Pe de o parte sunt tran­zac­­țiile pure de debt capi­tal market (obli­­ga­­țiunile suverane prin care se finanțează datoria publică, n.r.). Altă categorie sunt tranzacțiile de piață: swap-uri, tran­zacții care mitighează, în general, riscuri“, explică acesta.

„Nu mai poți să uiți.“ Venirea sa în Guvern a fost privită cu admirație de colegii de la Londra.

„Ei întotdeauna au apreciat aportul civic. Pentru mine a fost foarte ușor să vin dintr-o companie ca­­re să sus­țină ideea asta: to serve“, spune se­cretarul de stat. La câteva luni de la pre­luarea mandatului, când pe agen­țiile străine au început să ruleze știri despre creșterea de 22% a investițiilor străine din România, mesajele au început să curgă, spune Costescu, măgulit de faptul că foștii colegi îi apre­­ciază „aportul civic“.

Bancherul a reușit să atragă în jurul său și alți spe­cialiști care și-au pus cariera pe pauză pentru oportunitatea de a guverna. În vară vorbea despre tineri de la Roland Berger care vin pe un salariu de 12 ori mai mic pentru a lucra în admi­nistrație, însă exemplele nu se opresc aici. „În sala asta e o fată care, la fel, câș­tiga foarte bine și care are cetățenia sue­deză. Sunt trei profesori de la ASE“, spu­ne el.

Cel mai bun exemplu este un băiat pe care a tre­buit să-l dau afară, în cele din urmă, pentru binele lui“, glumește Costescu. A venit din februarie și a lucrat fără niciun ban. „Este o altă dimensiune de voluntariat. Este voluntariat la nivelul la care cineva își dedică viața pen­tru aceste opt luni și se implică 100%“, spune el.

Secretarul spune că pe lângă o reformă a admi­nis­trației e nevoie și de o refor­mă a „administratorilor“. La Guvern trebuie să lucreze oameni inte­­li­­genți, compe­tenți, „care să înțeleagă că ceea ce fac ne­ce­sită o anumită inițiativă. Birocrația nu poate înlocui leadershipul și ideile“. Întrebat dacă echipa coa­gulată în jurul miniștrilor tehnocrați va rămâne după alegeri, Costescu spune că, indiferent de ale­­ge­rile individuale, „odată ce lucrezi la Guvern ești pentru totdeauna parte din nara­țiunea țării. Nu mai poți să uiți“.

[/vc_column_text][vc_text_separator title=”Lecții din Guvern„][vc_column_text]Deși nu a avut joburi „plictisitoare“, Costescu a avut parte de cea mai abruptă curbă de învățare la Guvern.[/vc_column_text][/vc_column][/vc_row][vc_row][vc_column][vc_column_text css=”.vc_custom_1475932578280{background-color: #ffe8e8 !important;}”]ECHIPA
„Poți să fii tu un jucător bun de fotbal, dar dacă ăla care îți dă pasa în fiecare meci e bolnăvior, s-a cam terminat.“

PROVOCAREA NR.1
„Încercarea de a crea o punte între dinamismul antreprenorilor din România, locali sau străini, și anchilozarea administrativă.“

MOTTO
„Nu întrebați ce poate face țara pentru voi, întrebați ce puteți face voi pentru țară“, J.F.K.[/vc_column_text][/vc_column][/vc_row]

FOTO copertă: Manuel Costescu conduce departamentul de atragere a investițiilor străine în România. Sursa: Laszlo Raduly / NewMoney