Inevitabil, campania electorală pentru alegerile prezidențiale din această lună a readus în discuție și tema diasporei. Știm prea bine rolul pe care cei peste cinci milioane de români care locuiesc în afara granițelor țării l-au jucat în alegerile din 2009 și 2014.
Acest articol a apărut în numărul 77 (4 – 17 noiembrie 2019) al revistei NewMoney
Ca să nu mai adăugăm faptul că legendarul miting din 10 august anul trecut a fost al diasporei. Unul dintre mesajele transmise în campanie pune în antiteză capitalul românesc de peste granițe cu investițiile străine. Mai concret, emitentul mesajului lasă de înțeles că de banii românilor plecați în străinătate avem nevoie, nu și de cei ai companiilor multinaționale. Previzibil și periculos, în egală măsură.
Capital bun vs capital rău. Rațional vorbind, nu există capital bun și capital rău, cel puțin în această ecuație. România de acum arată mai bine decât cea pe care emigranții au lăsat-o în urmă fie la începutul anilor ’90, fie după criza din 2008 (care s-a petrecut la scurt timp după aderarea la Uniunea Europeană), și datorită investițiilor străine directe. O statistică furnizată de Banca Națională a României arată că, din 2007 până în prezent, în România au intrat peste 50 de miliarde de euro. Faptul că taxele pe care companiile străine le-au plătit la bugetele locale sau pentru forța de muncă angajată (știu, există o discuție despre repartiția imorală a profiturilor) nu s-au transformat în autostrăzi, școli sau spitale nu mai este treaba investitorilor.
Însumate, remiterile românilor plecați s-au ridicat la peste 46 de miliarde de euro, pentru aceeași perioadă. Deloc de neglijat, doar că acești bani au început să ia drumul unor investiții productive doar de câțiva ani.
RĂDĂCINI. NewMoney le-a dedicat cover story-ul din numărul curent antreprenorilor români care s-au întors acasă sau sunt pe punctul să o facă.
Evident, nu cântecul de sirenă al politicienilor i-a adus pe drumul de întoarcere, ci rațiuni care țin – le folosesc limbajul – de „rădăcini“. Dorul de părinți aflați la sfârșitul vieții sau dorința ca fiii și fiicele lor să învețe în limba română i-au adus pe unii antreprenori de succes din diaspora în punctul de a-și face un plan de revenire.
Un studiu recent, realizat de Open-I Research la inițiativa RePatriot, arată că 78% din românii chestionați – eșantionul a fost de 1.816 persoane – spun că principalul dezavantaj al emigrării îl reprezintă lipsa celor dragi. Următoarele minusuri ale plecării de acasă țin de același registru: sentimentul dezrădăcinării sau lipsa interacțiunilor sociale.
De notat că unii și-au deschis afaceri în orașele natale, însă, cu rare excepții, acestea se află în perioada de investiții, adică nu generează deocamdată profituri. Pentru fiecare dintre ei, principala sursă de venit a rămas profitul generat de companiile pe care le au în străinătate. Ce-i drept, piața românească, mult mai puțin matură decât cele occidentale, prezintă multe avantaje. Acestea vin la pachet cu blocajele și cu șicanele birocratice care descurajează un antreprenor obișnuit să înființeze o companie într-o singură zi.
Pe de altă parte, conform studiului citat mai sus, 46% din românii emigrați vor să investească în România, indiferent că sunt sau nu antreprenori.
Și, de departe, agricultura, turismul și imobiliarele sunt domeniile care îi atrag în cea mai mare măsură.
Pe de altă parte, ponderea celor care vor să se întoarcă a scăzut destul de mult față de 2017. Astăzi, vor să se repatrieze 46% din românii plecați, cu 10% mai puțin față de acum doi ani, potrivit Open-I. Iar corupția, viața politică, mentalitatea românilor sau nivelul de trai scăzut din România sunt principalele motive care îi fac pe restul de 53% să nu se gândească la întoarcere.
DRUMUL BUN. Până la urmă, „rădăcinile“ lucrează în timp și, dacă imaginea clasei politice de la noi se va îmbunătăți, trendul întoarcerii s-ar putea accentua din nou. Până la urmă, economic, drumul de până acum al României arată bine. La fel și perspectivele. Una dintre sursele citate în povestea noastră de copertă „România de import“ arată că, dacă scoatem din discuție anii de criză, țara noastră a avut o creștere economică neîntreruptă în
ultimele decenii. Cât despre următorii 20 de ani, PIB-ul României s-ar putea tripla.
Dorul de casă a funcționat cu o forță atât de mare în cazul irlandezilor, încât, anul trecut, numărul celor întorși acasă a fost mai mare decât cel al emigranților, arată o analiză din The Irish Times. Iar aceasta reprezintă o premieră pentru ultimul deceniu. Autoritățile irlandeze leagă valul emigraționist de criza din 2008, iar întoarcerea acasă e legată de sfârșitul efectelor acesteia.
Nu știm dacă vom replica modelul irlandez, însă cu siguranță tema diasporei va reapărea cu ocazia următoarelor alegeri generale. Poate și acesta, în sine, este un semn pentru cei plecați peste mări și țări că lucrurile pe plan politic nu sunt deloc în regulă.
