Deutsche Bank, în căutarea succesului pierdut
[vc_row][vc_column][vc_column_text]
Au trecut mai bine de opt ani de la criza financiară declanșată, oficial, de căderea băncii americane Lehman Brothers. Întrebarea retorică este dacă cea mai mare bancă a Europei nu ar fi trebuit să-și regăsească echilibrul până acum.
Deutsche Bank a reușit în ultima vreme mai multe contraperformanțe – i-a scos din fire pe investitori, pe politicieni i-a băgat în ceață, iar celorlalți care i-au urmărit prestația le-a cam dat bila peste cap. Totul a început în septembrie, când a fost făcut anunțul că banca ar putea plăti o amendă de 14 miliarde de dolari pentru mai multe infracțiuni financiare comise în timpul boomului imobiliar din Statele Unite. De teamă că Deutsche Bank va fi în situația să opereze o majorare de capital – vânzând acțiuni și diluând valoarea acestora – sau chiar să ajungă în situația ca statul german să fie nevoit să intervină pentru salvarea ei, investitorii au reacționat în consecință, astfel că valoarea acțiunilor a scăzut la un minim record pe 26 septembrie.
Și chiar dacă de atunci prețul s-a stabilizat în contextul negocierilor cu Ministerul american de Justiție pentru a achita o amendă mai mică, scăderea anuală a valorii acțiunii rămâne uriașă (-43%). Este evident că instituțiile europene prea mari ca să falimenteze fac încă eforturi pentru a se adapta perioadei post-criză, în care reglementările sunt mult mai aspre, iar băncilor le mai rămân puține modalități de a face bani. „Sistemul actual nu dă roade în condițiile unei creșteri mici și a dobânzilor zero sau chiar negative“, explică Peter Hahn, profesor la Institutul londonez de bănci și finanțe. Nivelul extrem de scăzut al dobânzilor a ieftinit banii – a scăzut și prețul la care băncile se împrumută, dar și costul investițiilor.
Dacă în primul deceniu al anilor 2000, Deutsche Bank sprijinea pasiv industria germană, în ultimul timp și-a extins puternic activitatea de investiții pentru a-și asigura dezvoltarea.
În anii care au urmat crizei financiare, a preferat să-și conserve acest avantaj, chiar dacă reglementările noi au forțat industria să își limiteze riscurile. Deutsche Bank avea mai puține opțiuni să bată în retragere din acest punct de vedere comparativ cu rivalii săi – UBS și Credit Suisse gestionau un business de management de active care le asigura venituri profitabile, iar giganții americani precum Citigroup se puteau baza pe businessul de retail (depozitele bancare).
LA DIETĂ. Starea de sănătate a Deutsche Bank are implicații și în afara Europei. Cu active de aproape 1,8 trilioane de euro, banca germană atrage capital și tranzacționează titluri de valoare pentru zeci de țări, inclusiv Statele Unite. În iunie, Fondul Monetar Internațional (FMI) a avertizat că, dintre toate băncile lumii, Deutsche Bank are una dintre cele mai mari contribuţii la un risc sistemic în sectorul financiar.
Pe acest fond de neliniște, John Cryan, directorul executiv al băncii, a ținut, în ultimele trei săptămâni, să dea noi asigurări piețelor financiare internaționale. A declarat presei germane că banca nu caută, în acest moment, ajutor din partea statului german. De asemenea, într-un mesaj adresat celor peste 100.000 de angajați, Cryan i-a asigurat că banca este mai solidă chiar decât era înainte de crash-ul din 2008.
Cryan a etichetat drept o „imensă speculație“ știrea despre prăbușirea prețului acțiunilor, ceea ce l-a înfuriat pe vicecancelarul german, Sigmar Gabriel. „Nu știu dacă să râd sau să mă enervez că banca al cărei model de business declarat era speculația vine acum și se declară victima speculatorilor“, le spunea vicecancelarul jurnaliștilor. Când a preluat conducerea în octombrie 2015, Cryan a promis că va transforma Deutsche Bank într-o instituție mai suplă, cu un apetit pentru risc mai scăzut, o bancă mai eficientă. Planul pe cinci ani prevede concedierea a 9.000 de angajați și o scădere a costurilor cu 3,8 miliarde de euro.
Până una-alta, banca încă se luptă cu o serie de probleme în justiție. În 2015, a fost nevoită să plătească o amendă de 2,5 miliarde de dolari pentru manipularea ratei Libor (filiala-cheie din Londra a Deutsche Bank și-a recunoscut vinovăția).
Totodată, banca a mai pus deoparte și 5,5 miliarde de euro – de data aceasta pentru a acoperi costurile de judecată pe care va trebui să le achite chiar și în cazul unei înțelegeri cu Departamentul american de Justiție în chestiunea neregulilor legate de vânzarea unor produse financiare garantate cu credite ipotecare în perioada 2005-2007. Și asta nu e totul: între timp, aceleași autorități americane și britanice investighează dacă banca germană nu și-a consiliat anumiți clienți să-și mute lichidități din Rusia, încălcând astfel legile privind spălarea banilor.
Tăierea cheltuielilor și clarificarea acestor probleme în justiție nu vor rezolva însă cea mai presantă problemă care apasă acum banca. Are nevoie de profituri consistente pentru a reinvesti în business și pentru a-și consolida capitalul.
Deutsche Bank trebuie să-și recâștige încrederea în sine, iar pentru asta trebuie să genereze profitabilitate pe termen lung“, este de părere Gary Jenkins, directorul firmei de cercetare în domeniul creditelor Swordfish Research. „Ceea ce este foarte greu de făcut atunci când activezi într-o industrie care, în întregime, are nevoie de o restructurare“.
RISCURI POLITICE. Drama celei mai mari bănci germane și europene nu putea să pice într-un moment mai prost pentru cancelarul Angela Merkel, care se pregătește pentru alegerile generale programate pentru a doua parte a anului 2017. Ultima problemă pe care ar vrea să o rezolve ar fi salvarea forțată a Deutsche Bank, mai ales în condițiile în care a condus un guvern care, în ultimii ani, s-a opus ca băncile cu probleme sistemice din UE să fie salvate cu banii contribuabililor („bail out“). În procedura așa-numită „bail-in“, creditorii cu probleme trebuie să transfere pierderile în contul acționarilor înainte să se ia în considerare o soluție de salvare din partea statului.
Pe 4 octombrie, Jamie Dimon, CEO și președinte al JPMorgan Chase, declara pentru CNBC că Deutsche Bank dispune de suficient capital și-și va depăși problemele. Șefii unor mari companii germane precum Allianz sau Siemens au ieșit în presă cu declarații de susținere pentru Deutsche Bank.
Chiar dacă, la sfârșitul zilei, nu va fi nevoie să achite amenda de 14 miliarde de dolari pentru manevrele financiare pre-criză, băncii germane și echipei care o conduce tot le mai rămân de gestionat probleme extrem de dificile.
[/vc_column_text][vc_text_separator title=”PLANUL CINCINAL” color=”juicy_pink” style=”shadow” border_width=”2″][vc_column_text css=”.vc_custom_1477989567346{background-color: #ffe8e8 !important;}”]Fondată acum 146 de ani, Deutsche Bank are nevoie urgent de terapie. CEO-ul John Cryan a venit cu un plan de restructurare pe cinci ani.[/vc_column_text][vc_column_text]Concedieri. Restructurarea prevede concedierea a 9.000 de angajați și o scădere a costurilor cu 3,8 miliarde de euro.
Vânzare de acțiuni. Rata capitalului de bază de rangul 1 – un parametru care măsoară forța financiară a unei bănci – va crește de la 11,2% la 10,8% după ce va avea loc vânzarea acțiunilor pe care le deține într-o bancă din China.
Fără ajutor. John Cryan a exclus, la început de mandat, solicitarea unui ajutor din partea statului german.
Rezultate proaste. În al doilea trimestru din 2016, profitul net al Deutsche Bank s-a prăbușit la 18 milioane de euro față de 796 de milioane de euro în perioada similară a anului trecut. În 2015, banca a pierdut 6,8 miliarde de euro, dublu față de nivelul din 2008.
Implicații politice. Drama băncii germane pică prost pentru cancelarul Angela Merkel, care se pregătește pentru alegerile generale din 2017.[/vc_column_text][/vc_column][/vc_row][vc_row][vc_column][vc_column_text]
Articol preluat din BloombergBusinesweek
de Edward Robinson; traducere: Mimi Noel
FOTO: John Cryan a venit la conducerea Deutsche Bank în octombrie 2015. Sursa foto: Guliver / Getty Images[/vc_column_text][/vc_column][/vc_row]
