De la creștere la dezvoltare și prosperitate în România?

NewMoney 20.06.2024 Opinii

(Autor: Clara Volintiru)

Economia României a avut o traiectorie pozitivă de convergență la nivel național față de media Uniunii Europene pe parcursul ultimului deceniu. Spre exemplu, produsul intern brut (PIB) per capita la parita­tea puterii de cumpărare a crescut de la jumătate din media Uniunii Europene în 2010 la 75% în pre­zent. Însă inegalitățile persistă și se accelerează, dat fiind un proces de dezvoltare dezechilibrat în plan teritorial.

INEGALITĂȚI

Inegalitățile dintre români nu sunt doar mai mari decât în vestul Europei, ci și față de alte state din regiune. Cei mai bogați 20% dintre ro­mâni au venituri de peste șapte ori mai mari com­parativ cu cei mai săraci 20% dintre români. Indicele Gini privind inegalitățile de venituri în Ro­mânia este unul dintre cele mai ridicate din Uniunea Europeană. Singura țară cu inegalități de venituri mai mari decât România este Bulgaria, în timp ce celelalte state din regiune stau mult mai bine ca dis­tribuție a veniturilor.

Există în mod clar un decalaj est-vest în interio­rul Uniunii Europene la nivelul PIB-ului per capita, iar modelele de dezvoltare națională în interiorul regiunii Europei Centrale și de Est diferă semnificativ. Astfel, Polonia, Cehia, țările baltice sau Ungaria au urmărit o creștere economică axată mai mult pe ac­tivități cu valoare adăugată mai ridicată. Acest lucru a fost posibil prin utilizarea strategică a finan­țării europene pentru a atrage și mai mult capital străin în activități de producție cu valoare adău­gată.

De asemenea, dinamica dezvoltării teritoriale este mai bună în alte state din Europa Centrală și de Est decât în cazul României. Peste distribuția ve­niturilor, în România există și inegalități majore cu privire la accesul la educație sau servicii de să­nă­tate între diferitele categorii de români.

Inegalitățile dintre localitățile din România se re­levă pe toate dimensiunile teritoriale. Regiunea Bu­cu­rești-Ilfov este mult mai performantă decât toate celelalte regiuni ale țării, fiind singura în care proce­sul de convergență economică cu UE a dus la ca­­te­goria de regiune dezvoltată. Primele 20% dintre mu­nicipii au avut un PIB per capita de 5,85 ori mai mare decât cele mai sărace 20% de municipii. Ju­mă­tate din rezultatul econo­mic al României este con­cen­trat în București, Cluj, Constanța, Iași și Ti­mi­șoara – acestea fiind doar 5% din municipiile României.

LIPSĂ DE OPORTUNITĂȚI

Se conturează o ten­dință dominantă de precaritate și lipsă de opor­tu­nități economice pentru majoritatea românilor. Doi din trei români de vârstă activă se confruntă cu ris­cul de sărăcie și excluziune socială, deși mun­cesc. Unu din cinci tineri nu are nicio activitate în prezent. În egală măsură, doi din trei români locu­iesc în regiuni cu un grad de dezvoltare scăzut, conform clasificării Uniunii Europene, adică având jumătate din PIB-ul per capita al blocului comunitar. În multe localități din România, peste 50% din salariați sunt angajați la stat sau în agri­cultură (de exemplu, în județele Teleorman, Olt, Giurgiu, Călă­rași, Vaslui, Mehedinți sau Boto­șani). Din aceste localități, românii au emigrat masiv în căutarea unei vieți mai bune. Fără estimări exacte, o treime din români trăiesc as­tăzi în străinătate.

Subdezvoltarea sectorului pri­vat în aceste locali­tăți limitează oportunitățile de angajare în economia locală și facilitează migrația către aglomerările existente și municipiile mai bogate sau de cele mai multe ori chiar în afara țării, con­tri­buind la acest fenomen de depopulare.

CONECTIVITATE REGIONALĂ

Creșterea econo­mică a României s-a bazat aproape exclusiv pe di­na­mica de convergență cu Europa de Vest. Astăzi, pentru români, miza este ca România să poată asi­gura un proces de convergență multidimensional, atât în plan extern, cât și intern. Cu o strategie de dez­voltare bine calibrată, bazată pe date, evidențe și competențe, economia românească se poate des­cătușa. În loc să funcționeze pe baza unui singur motor de creștere – regiunea București-Ilfov –, mul­tiple centre de dezvoltare economică se pot consolida.

De la deziderat la realitate este nevoie de conso­lidarea alianțelor locale de dezvoltare care să își asume și să avanseze demersurile în plan local, și să se amplifice astfel înzestrările locale – de la speciali­zarea forței de muncă la resurse materiale sau po­zi­ționare avantajoase pentru rutele comerciale nou-desenate în urma evenimentelor geopolitice recente. Efectele de multiplicare economică pe care o dezvoltare mai echilibrată le poate antrena sunt uriașe, dar cel mai important este că se poate recâștiga perspectiva unei vieți mai bune în viitor pentru toți românii.