De la angajat la investitor: Cum a ajuns Mălin Ștefănescu business angel

Start-upurile din tehnologie devin tot mai interesante pentru investiții. Se în­tâmplă inclusiv în România, unde compa­niile nou-create au șanse tot mai mari să obțină finanțări de tip business angel.

Investitorii din cadrul TechAngels, aso­cia­ție care susține ecosistemul de start-upuri tech din România, au alocat în 2021 circa 8,9 milioane de euro pentru finanțarea pro­iectelor locale de tehnologie, în condițiile în care în 2020 au plasat în astfel de companii 4 milioane de euro. Mulți astfel de in­­vestitori sunt prezenți la mai toate acce­leratoarele de start-upuri pentru a găsi com­panii pe care să le finanțeze și mento­reze, pentru ca în final să facă un exit profitabil.

„Școlile“ de antreprenori

Este și ca­zul lui Mălin Ștefănescu (49 de ani), pre­zent în această vară la a zecea ediție a programului de pre-accelerare și mentorat pentru tinerii antreprenori, Innovation Labs. Investitorul spune că astfel de pro­iecte îi apropie mai mult de antreprenoriat pe proaspeții absolvenți de facultate. „Astfel de acceleratoare îi pot face să se gân­dească să ajungă antreprenori, lucru de care noi nu am beneficiat. La terminarea fa­­cultății ne gândeam cum să găsim un job căl­duț“, spune Mălin Ștefănescu, făcând o paralelă între gândirea absolvenților de facultate din anii ’90 și cea a tinerilor care termină acum studiile.

Potrivit acestuia, investiția într-un start-up este extrem de riscantă. Și asta pentru că, pe lângă banii alocați pentru ideile tine­rilor antreprenori, investitorul trebuie să se implice și în activități de mentorat, care să conducă la creșterea businessului res­pectiv. Mai mult, spune Mălin Ștefănescu, mulți dintre absolvenții facultăților tehnice sunt deschiși proiectelor antreprenoriale mai mult decât cei din generația sa. „Cred că percepția față de business, față de antreprenoriat, este mult mai bună ca acum 30 de ani“, consideră Ștefănescu, adău­gând că afacerile de succes pot genera la rândul lor noi investitori. Iar în acest sens dă exemplul Clever Taxi, ai cărui antrepre­nori, după exitul făcut către Daimler în 2017, au început să investească la rândul lor în diferite start-upuri. Și asta, în condi­țiile în care, în faza de start-up, în acționa­ria­tul Clever Taxi au intrat investitori în serie ca Andrei Pitiș ori Călin Fusu, oameni care au finanțat de-a lungul timpului mai multe businessuri aflate la început de drum.

Mălin Ștefănescu mai spune că astfel de povești de succes nu fac altceva decât să sporească încrederea pentru investiția în companii tinere, dar care au potențial de creștere. El spune că România este cu mult în urma altor state europene în ceea ce pri­vește investițiile în companii de succes. Crede însă că prin Planul Național de Re­dresare și Reziliență (PNRR) există posibilitatea de stimulare a finanțărilor prin apariția unor noi fonduri de investiții, care la rândul lor să genereze o creștere a ecosistemului de start-upuri.

De la angajat la investitor

Specializat în Inteligență Artificială și Grafică la Facultatea de Automatică și Calculatoare a Politehnicii din București, Mălin Ștefănescu a lucrat patru ani la IBM – din 1996, când a terminat studiile, până în 2000 –, ocupându-se de project management. Era pasionat de programare, iar la un moment dat a primit o ofertă de a lucra în Silicon Valley. „Am ajuns până în faza în care trebuia să semnez contractul cu firma de avocatură care se ocupa cu obținerea vizei pentru Statele Unite și mi-am zis: «Chiar vreau să mă duc acolo?!»“, poves­tește el.

Practic, a fost momentul în care a re­nun­țat la oferta de a lucra peste Ocean și a decis ca alături de alți doi prieteni să fondeze o firmă în care să le placă să lucreze. Așa a apărut EEU Software, o companie de outsourcing IT care a generat anul trecut venituri de 1,3 milioane de euro. Afacerea a început cu producția unui joc. A urmat dezvoltarea unei soluții de plăți, vândută ulterior peste tot în Europa.

De altfel, recunoaște că a preferat să atragă în special contracte din afara țării. A încercat să participe și la licitații în Ro­mânia, însă a renunțat să mai lucreze cu statul după ce a derulat un contract cu un consiliu județean care a plătit serviciile cu ma­re întârziere. „Am emis factura în fe­bru­a­rie și am primit banii prin noiembrie, și asta după ce mi-au dat telefon să mă întrebe dacă am datorii la stat“, își aduce aminte Mălin Ștefănescu.

În perioada 2010-2011 a început să se intereseze despre investițiile în start-upuri. După ce a purtat mai multe discuții cu alți prieteni investitori, în 2013 a cumpărat un pachet de 11,5% din Green Horse Games, companie care a intrat de anul trecut în por­tofoliul dezvoltatorului elvețian de jocuri Miniclip.

Tot în 2013 s-a alăturat, încă de la în­fiin­țare, asociației TechAngels. Retrospectiv, mărturisește că a fost norocos, pentru că a investit în start-upuri care au mers bine. Și asta, adaugă el, într-o piață în care cei care au atras finanțări chiar au vrut să facă treabă. „Este mult mai ușor să alegi un start-up pe o piață cum este cea din Ro­­mânia decât în alte piețe mai aglome­rate, unde sunt foarte mulți oportuniști care vor mai repede finanțări decât să facă treabă“, detaliază Mălin Ștefănescu.

Așa că, pe viitor, va continua să aleagă cele mai bune start-upuri, însă, pe lângă in­­vestiție, nu va ezita să se implice și în ini­țierea în business a tinerilor antrepre­nori.

Cine, ce, cât

TechAngels este un grup deschis de 128 de investitori privați interesați să susțină dezvoltarea start-upurilor de tehnologie din România și din regiune. Investitorii din grup sunt antreprenori sau spe­cia­liști din companii multinaționale.

• PORTOFOLIU. Pe lângă sesiunile de investiții, membrii grupului asigură mentorat și consiliere pentru un portofoliu de circa 240 de start-upuri.
• INVESTIȚII. În prima jumă­tate din 2022, membrii aso­ciației TechAngels, din care face parte și Mălin Ștefănescu, au investit în start-upuri din țară și din regiune circa 3,3 mili­oane de euro, cu 10% mai mult față de perioada similară a anului trecut.
• STRUCTURĂ. În prima ju­mătate din acest an, 20% din investitori au alocat sume de până la 20.000 de euro, 25% au investit între 20.000 și 100.000 de euro, în timp ce 10% au oferit finanțări între 100.000 și 500.000 de euro. 45% din membri nu au investit în primele șase luni ale anului, urmând să facă acest lucru în a doua jumătate a lui 2022.

Acest articol a apărut în numărul 148 al revistei NewMoney.