De la afaceri cu computere până la distribuția de telefoane, trotinete și aspiratoare, Teo Păduraru continuă să expe­rimenteze și astăzi

De la afaceri cu computere și jocuri video până la distribuția de telefoane, trotinete electrice și aspiratoare, antreprenorul Teo Păduraru continuă să expe­rimenteze și astăzi, ținta sa fiind mărcile pe care le numește „No. 1 în domeniul lor“.

Fără excepție, Teo Păduraru (47 de ani) a făcut tot timpul doar ceea ce i-a plăcut. „Mi-au plăcut computerele, mi-am făcut o firmă de computere. Mi-au plăcut jocurile video, mi-am făcut o firmă de import și dis­­tribuție de jocuri video. Apoi mi-am făcut o firmă de mâncare, de sandviciuri, care nu a mers foarte bine. A lovit criza, am închis-o. Iar în 2010, am înființat aface­rea pe care o dezvolt și astăzi – GBR Tro­nics, pe segmentul de import și distribuție de produse electronice și electrocasnice“, enumeră pe scurt Păduraru pașii impor­tanți din cariera sa de antreprenor. Acum însă are un nou plan. Ambițios. Să se ex­tindă la nivel național cu magazine sub brandul GBR Tronics.

Libertate de business

Primul lucru pe care Teo Păduraru îl spune despre sine, încă de la începutul dialogului cu NewMoney, este că se consideră „un personaj mai atipic în mediul de business“, mai ales că a prins 18 ani de comunism. „Eram în clasa a 12-a când a venit Revo­luția. Cu alte cuvinte, 18 ani mi s-a spus că «This is it». În secunda în care a apărut libertatea de după Revoluție, mi-am făcut prima firmă, în 1990. Și de atunci, nu am avut niciun fel de șef, niciodată. Cred că superputerea mea este că pot face business. De exemplu, dacă intru într-un restaurant sau într-un magazin, îmi pot da seama din prima secundă cât de bine e condus, dacă face bani sau nu“, detaliază el.

Una dintre cele mai sonore afaceri ale sale a fost Best Computers, retailer de echipamente IT înființat împreună cu un alt antreprenor, Robert Coman, și vândut în 2005 omului de afaceri Octavian Radu, într-o tranzacție estimată atunci de surse din piață la câteva milioane de euro. O tranzacție care a inclus și Best Distribution, companie specializată în distribuția de jocuri video și console înființată de același duo Păduraru-Coman.

Aproximativ un an mai târziu, cei doi au investit într-un nou business, de data aceasta pe segmentul de fast-food, afacere care a mers bine până la criză. „Eram în zona de convenience food și am vrut să ne dezvoltăm ca în străinătate. Dar nu am mers mai departe de criză. Am închis-o noi ca să nu ne închidă alții“, mărturi­sește acum Teo Păduraru.

Lecțiile învățate în tot acest timp, dar mai ales provocările din perioada în care a dezvoltat Best Computers i-au oferit răspunsuri pentru următorul său business, GBR Tronics, fondat împreună cu antreprenorul Dragoș Frățilă. „Cu Best Computers am fost într-un mediu concu­ren­țial incredibil de dur. Concuram cu Flamingo Computers, Depozitul de Calculatoare, Ultra PRO și alți câțiva, companii mari cu mulți bani, care deschideau câte zece magazine odată. Noi, câte unul-două. Ne-am luptat cot la cot cu niște coloși care importau și distribuiau“, își amintește Păduraru, Best Computers ajungând atunci la o cifră de afaceri de 13 milioane de euro și 250 de angajați.

În GBR Tronics, companie înființată în urmă cu nouă ani, a investit într-o primă fază aproximativ 100.000 de euro, principalul target fiind „mărcile No.1 în domeniul lor“ – adică pe segmentul de electro­nice și electrocasnice –, mărci pe care să le aducă în România și să le vândă atât online, cât și offline.

A început cu uscătoa­rele profesionale de mâini Dyson Airblade, extinzându-și apoi portofoliul atât cu alte produse ale brandului britanic – care a rămas în continuare cel mai bine vândut –, cât și cu ale unor companii precum Targus (furnizor de rucsacuri și genți pentru laptopuri), Wahl (recunoscut pentru prima mașină electrică de tuns) sau Moser (produse pentru frizeri).

Factorul Xiaomi

Recent, compania a deschis prima franciză Xiaomi din România, în cadrul showroomului cu vânzare din Centrul Vechi al Capitalei, singurul magazin propriu al GBR Tronics. Un etaj întreg este destinat exclusiv acestei mărci, GBR Tronics distribuind aproape toate produsele Xiaomi destinate pieței europene, de la trotinete electrice și pe­riuțe de dinți inteligente la aspiratoare-robot și cele mai noi modele de telefoane. Cu o cifră de afaceri de peste 25 de miliarde de dolari, gigantul chinez Xiaomi este în momentul de față al patrulea mare producător de smartphone-uri la nivel mondial.

„Cel mai important lucru este garanția. Aproape toate produsele au garanție 24 de luni în România. Xiaomi a ajuns la noi prin singurul distribuitor autorizat, Black Tech“, adaugă Teo Păduraru. „Un showroom este locul perfect. Am fi putut deschide într-un mall sau pe Magheru, dar mai potrivit e Centrul Vechi. De aceea am decis să investim aici într-un magazin pro­priu, în care să fie prezente toate bran­­durile noastre“, spune și Dragoș Fră­țilă, cofondator al GBR Tronics.

Din punctul de vedere al cifrei de afa­ceri, Xiaomi ar urma să însemne în 2022 circa o treime din totalul vânzărilor, potrivit estimărilor lui Păduraru. Pe 2019, calculele GBR Tronics indică o cifră de afa­ceri de puțin peste două milioane de euro – 500.000 de euro vânzările online, 500.000 de euro cele offline și peste un milion de euro pe partea de distribuție –, în creștere cu aproape o jumătate de milion de euro față de anul trecut.

Într-un fel, spune Păduraru, deschiderea showroomului din Centrul Vechi, în urma unei investiții de 250.000 de euro (acesta fiind dispus pe trei niveluri – subsol, parter și etaj), este un prim pas pentru extinderea pe care o plănuiește astăzi. „Vom mai deschide în primul trimestru din 2020 încă un magazin la Cluj, urmat de un altul într-un mall din București.

Deși crește foarte mult online-ul și tot mai mulți retaileri investesc în această direc­ție, oamenilor le place încă să cumpere din magazin, să simtă produsul“, adaugă Păduraru, care mizează pe vânzări de trei milioane de euro până la finalul lui 2020. Iar dacă ar fi să deschidă un magazin în afară, prima oară s-ar opri în Berlin, o piață pe care antreprenorul o tatonează, dar despre care nu poate da detalii. Nu încă.