De ce tot mai mulți tineri americani co­chetează cu ideea de a deveni compost după ce mor

Odihnește-te în pacea pământului ca pă­mânt! Tot mai mulți tineri americani co­chetează cu ideea de a deveni compost după ce mor. Start-upul american Recompose oferă o alternativă „verde“ a înhu­mării sau a incinerării – transformarea corpului neînsuflețit în sol.

Pe când studia arhitectura la Universitatea Massachusetts Amherst (Statele Unite ale Americii), Katrina Spade (45 de ani) a în­ceput să mediteze la propria-i moarte. Mai exact, la ce se va întâmpla cu cor­pul ei după ce va muri. Evident, ca ea sunt și alții, dar o specie minoră – doar o cincime dintre americani își planifică proprii­le funeralii. Katrina simțea că funeraliile tra­di­țio­­nale, opțiunea aleasă de 44% dintre ame­­ricani, nu i se potrivesc.

Nici incinerarea, devenită, de altfel, tot mai po­pulară în ultimii ani. Ar mai fi fost o a treia opțiune, „în­mormântarea naturală“, care, oricât de „verde“ și de plăcută ar fi, ar presupune să fie îngropată undeva în afara orașului natal, din cauza lipsei de spațiu (New York City, de exemplu, a interzis înhumarea în zona sudică a Manhattanului încă din 1851). Așa se face că ea a devenit tot mai frustrată că nu are la dispoziție nicio op­țiune cu privire la ce o să se întâmple cu tru­pul ei după ce va muri.

Apoi i-a venit ideea strălucită. Dacă fermierii pot transforma, de exemplu, o vacă în­treagă în compost, de ce nu s-ar putea în­tâmpla la fel și cu oamenii? Este o prac­tică folosită de decenii de fermierii americani, iar grădinarii utilizează de secole compost (rezultat al procesului microbian prin care iarba, frunzele și resturile alimentare sunt transformate în fertilizant orga­nic) pen­tru a crește materia organică din sol.

La zece ani de când și-a prezentat această idee în teza de master, Katrina Spade conduce azi în calitate de chief executive officer (CEO), în Seattle, start-upul pe care l-a fondat, Recompose, un centru de transformare, la cerere și con­tra cost, în compost a celor decedați.

12 săptămâni

Evident că pentru foarte mulți este o idee greu de… rumegat, co­men­tează revista britanică The Economist. Trupul inert este așezat într-un recipient printre așchii din lemn, paie și lucernă, toate la un loc creând un mediu umed și îm­bibat de dioxid de carbon, nitrogen și oxigen. Este lăsat astfel până la 12 săptă­mâni, timp în care microbii și bacteriile încep să-l descompună.

Unora s-ar putea să li se pară înspăimân­tător, dar tot procesul se încheie cu producerea unei cantități mici de sol, care ajunge ambalat la familii. Acestea îl pot folosi pentru a planta copaci sau ca îngrășământ pentru plante.

La finalul lunii martie, New York va deveni al șaselea stat american care va lega­liza această opțiune post-mortem. Dincolo de partea le­gală, un alt aspect important este acela că start-upul fondat de Spade ar putea reconfi­gura întreaga industrie a serviciilor fune­rare, notează și un articol din The Hustle.

Cum era de așteptat, nu lipsesc detractorii. Pentru tabăra religioșilor, care res­pectă niște cutume funerare stricte, este o idee de-a dreptul scandaloasă. Edward Mechmann, director de politici pu­blice din ca­drul Arhidiocezei din New York, susține că tot acest proces reprezintă o profanare a doctrinei și a credinței Bisericii Catolice în unitatea trupului și a sufletului – este o „vio­lare a demnității“. Corpul uman nu este un „deșeu casnic“.

Beneficiile de mediu sunt clare însă. Anual, înhumările din cimitire la nivel na­țio­nal necesită cantități impresionante de oțel și beton pentru a consolida mormintele. În plus, sunt necesare milioane de litri de fluid de îmbălsămare ce conține sub­stanțe chimice periculoase care se infil­trează în sol. Nici incinerarea nu e o soluție ecologică – incinerarea unui singur trup neînsuflețit emite echivalentul de dioxid de carbon ge­ne­rat de o mașină pe o dis­tanță de 750 de kilometri (serviciul Recompose poate eco­nomisi o tonă de carbon, în comparație cu o incinerare).

Transformarea trupurilor neînsuflețite în compost însă reprezintă o opțiune sută la sută ecologică. Procedeul este în curs de legalizare în cinci state americane. Firma Recompose are o listă de așteptare de câteva mii la nivel național, un sfert dintre doritori având sub 49 de ani. Deși multora le repugnă complet ideea, industria tran­sformării după moarte a corpului uman în compost dă semne că și-a înfipt ră­­dă­cinile într-un sol fertil.

Noul model de business

Legalizarea pro­cedurii nu a fost deloc un demers facil. Katrina Spade a avut nevoie de șapte ani de lobby la Washington pentru a le oferi o al­ternativă legală celor care nu vor să fie în­humați sau incinerați. În perioada pande­miei, finanțarea pentru a construi o locație adec­vată a fost suspendată. Din fericire, cineva i-a pus la dispoziție o mică seră pe care o poate folosi pentru a converti ră­mă­șițele umane în compost.

Potrivit calculelor făcute de MIT Technology Review, start-upurile care s-au apucat de acest gen de business au reușit să atragă 77 de milioane de dolari în 2020. Re­compose a primit primii defuncți în no­iembrie 2020, iar costul pentru a-i transforma în compost a fost de 5.500 de dolari, mult mai ieftin decât costă în medie ser­viciul funerar tradițional, scriau în 2020 cei de la MIT Technology Review.

Cifrele Aso­ciației Naționale a Directorilor de Funeralii arată așa – suma medie în SUA pentru o în­mormântare tradițională (7.848 de dolari) este relativ similară cu cea pentru o înmormântare cu incinerare (6.971 de dolari).

Dincolo de costuri, modul în care gestio­năm moartea din punctul de vedere al ser­vi­ciilor dă o lovitură și mediului înconju­ră­tor, așa că dimensiunea ecologică a aface­ri­lor de genul Recompose joacă un rol im­­portant în lupta împotriva încălzirii climatice.

Un articol dedicat afacerii lui Spade în paginile revistei MIT Technology Review scoate în evidență problemele pe care le ridică în SUA opțiunile tradiționale post-mortem – cimitirele ocupă peste 400.000 de hectare, iar pentru fabricarea coșciu­ge­lor sunt tăiate anual circa 1,6 milioane de hectare de pădure. Înhumările necesită anu­al 30 de milioane de scânduri de lemn și aproape 3 milioane de litri de lichid de îm­bălsămare.

Alternativa are următoarele cifre – Recompose obține cam 0,7 metri cubi de pământ fertil per defunct („cam două roabe“), pe care cei dragi pot alege să-l păs­treze sau să-l doneze pentru o pădure.

Și „sigur că am de gând să devin compost la un moment dat, dar sper că nu prea curând. Mai am multe de făcut“, declara acum doi ani Katrina Spade într-un interviu pentru MIT Technology Review.

Piedicile

Nu oricine poate alege ca după moarte să fie transformat în compost. Motivele ar putea fi bolile de care suferă sau legislația.

• BOLILE. ­­Dacă moare cineva din cauza unor boli infecțioase, există două cazuri neeligibile pentru Recompose. Primul caz este al celor infectați cu ebola (este incredibil de infec­țioa­să și după deces, iar Organizația Mondială a Să­nă­tății recomandă incinerarea). Al doilea caz până în acest moment este boala prionică, precum boala Creutzfeldt-Jakob, care nu este distrusă de procesul de transformare în compost. În privința bolilor infecțioase obișnuite, procedeul de reducere organică naturală este un excelent distrugător al agenților patogeni.
• LEGISLAȚIA. ­­Statele americane Washington (în 2019), Colorado, Oregon, Vermont și California au aprobat „reducerea naturală“ a corpului uman la compost organic. Procedura este legală și în Suedia, iar în Marea Britanie este permis ca un trup să fie îngropat fără sicriu sau într-un sicriu biodegradabil.

Acest articol a apărut în numărul 160 al revistei NewMoney

FOTO: Getty