De ce se tem est-europenii să se mai ducă la munci agricole în Marea Britanie

Incertitudinile legate de Brexit fac mai dificilă pentru fermierii britanici angajarea lucrătorilor sezonieri.

Acest articol a apărut în numărul 66 (27 mai – 9 iunie 2019) al revistei NewMoney

Fermierul scoțian Tim Stockwell a angajat în mod obișnuit lucrători agricoli din Uni­u­nea Europeană, care pot veni să-i cu­leagă căpșunile sau legumele fără să aibă vreo bătaie de cap cu viza sau cu permisul de muncă. Dar îndoielile pricinuite de Brexit au contribuit la un deficit de forță de muncă, devenit și mai grav în acest an.

Prin urmare, Stockwell „rezervă“ lucră­tori din Ucraina și din Moldova (țări care nu se află în Uniunea Europeană) și în­cearcă să le facă joburile cât mai atrăgă­toare. Se ocupă de tot, de la cazarea în lo­cuințe mobilate și utilate până la asigurarea unor mâncăruri românești sau bul­gărești, pentru lucrătorii sezonieri. Câțiva fermieri organizează chiar și serate disco pentru angajații lor temporari. „Este vorba despre mărunțișuri pe care le putem face“, spune Stockwell, care an­ga­jează anual sute de oameni veniți de peste hotare, cei mai mulți fiind est-europeni, la ferma sa de 500 de hectare situată în apropiere de St. Andrews. „Este ceva care ar putea doar să-i facă să se simtă mai mult acasă.“

PIERDERI MARI. Brexit-ul a abandonat fer­mele din Marea Britanie în lupta lor de a atrage forță de muncă din străinătate. Aproape jumătate dintre agricultorii locali au raportat culturi lăsate anul trecut să putrezească pe câmp, pe măsură ce tot mai puțini lucrători proveniți din Uniunea Europeană au revenit la fermele din Regatul Unit. Pierderile au fost, în medie, de 130.000 de lire sterline (170.000 de dolari) pe business.

Din cauză că problema imigrației a fost o temă centrală în referendumul pentru Brexit, mulți lucrători străini sunt îngrijo­rați că nu vor mai fi bine primiți și că slă­birea lirei sterline le va afecta veniturile.

Muncitorii de peste hotare ocupă de obicei joburi pe care britanicii nu le vor. Producătorii de fructe angajează temporar în jur de 30.000 de lucrători, adică mai mult de o treime din forța de muncă se­zonieră din horticultură (incluzând legumicultura, pomicultura și viticultura, n.r.). Munca la fermă este plătită în Marea Britanie cu aproximativ 320 de lire sterline pe săptămână, iar sezonul durează din aprilie până în noiembrie.

Fermierii britanici au avut un deficit de 9.000 de lucrători anul trecut, iar acesta va crește probabil în acest an, potrivit Uniunii Naționale a Fermierilor (NFU). Dacă agricultorii nu-și vor putea recolta toate culturile sau vor fi nevoiți să plă­tească mai mult pentru a atrage lucrători, atunci prețul fructelor pentru consumatorii britanici va crește sau ponderea importurilor se va mări.

PROGRAM-PILOT. Pentru fermieri, care îi recrutează din țările estice ale Uniunii Europene pe cei mai mulți dintre lucră­torii sezonieri de care au nevoie, Marea Britanie a început un program-pilot. Măsura ar urma să faciliteze aducerea a 2.500 de persoane din afara blocului comunitar cu vize valabile timp de șase luni. Dar asta înseamnă un proces lung și greoi, prin comparație cu recrutarea muncitorilor din Uniunea Europeană, care se pot mișca liber în interiorul acesteia.

15 lucrători ucraineni și moldoveni re­crutați de Stockwell au sosit cu o întârzi­ere de peste două săptămâni din cauza timpului pe care l-au pierdut cu obținerea actelor necesare. „Dacă sosirile sunt amâ­nate cu o lună, acest lucru ar putea face diferența între a obține o recoltă sau a nu o obține la timp“, spune Stockwell, care, în mod obișnuit, își aduce 90% din forța de muncă de care are nevoie din România și din Bulgaria, membre ale Uniunii Europene.

MUNCĂ GREA SAU ERASMUS. Nici amâ­narea datei la care Marea Britanie va pă­răsi blocul comunitar nu ajută deloc. Toată incertitudinea legată de termenii divorțului îi oprește pe mulți lucrători să mai vină în Regatul Unit. „Târgurile de joburi atrag mai puțini oameni“, spune Lee Abbey, consultant-șef în horticultură și în cultura cartofilor la NFU. „Se tem de atmosfera creată, dacă se vor simți bine-veniți“, explică Abbey.

În plus, îmbunătățirea perspectivei de educație sau de obținere a unui loc de muncă în Europa de Est le-ar putea mic­șora celor vizați dorința de a căuta un job peste hotare. Unii oameni au variante ceva mai bune decât munca la câmp. Mai puțini polonezi au emigrat în ultimii ani în Occident, pe măsură ce acasă rata șoma­jului a scăzut.

În România, „pentru studenți și pentru tineri, în general, oportunitățile au crescut mult, iar ei le valorifică“, spune Ste­phanie Maurel, CEO la Concordia UK Ltd., o organizație neguvernamentală care re­crutează lucrători agricoli din Europa de Est. „Au de ales între cinci-șase luni de muncă grea în Regatul Unit și un Erasmus în Italia“, exemplifică Maurel, referindu-se la programul de schimburi universitare Erasmus, prin care studenții selectați pri­mesc burse lunare.

Cu toate acestea, fermierii britanici se ba­zează pe faptul că mulți străini vor ră­mâne dornici să accepte munca la câmp. Yelyzaveta Miadzelets, o studentă ucrai­neană în vârstă de 21 de ani, va cu­lege la vară broccoli și cartofi la o fermă din Scoția, fiind recrutată în cadrul programului-pilot. Ea zice că poate câștiga mai mult în Regatul Unit decât acasă, dar adaugă că nu banii au atras-o cel mai mult. „În primul rând este experiența“, spune ea, „pe urmă este schimbul cultural și abia apoi banii“.

Articol preluat din BloombergBusinessweek

de Aine Quinn

Cu contribuția lui Joe Mayes

FOTO: Guliver / Getty Images