De ce se sperie de propria bursă companiile miliardare din IT-ul american

Companiile din Silicon Valley par să se fi predat în fața investițiilor fondurilor de private equity, dar nici o listare pe Bursa americană nu le-ar sta rău. Pe lângă reticența față de tot procesul de listare și teama de volatilitate, mai au de trecut un obstacol – posibila sub­eva­luare la momentul IPO-ului.

Acest articol a apărut în numărul 39 (30 aprilie – 13 mai) al revistei NewMoney

Nu ar trebui să vă sperie atât de tare o ie­șire pe piața de capital care aduce cu sine o evaluare mai scăzută a compa­niei (down round IPO), pare să fie mesajul pe care mediul de business din Silicon Valley îl primește după listarea com­paniei Dropbox din 22 martie. În săp­tămânile dinaintea listării pe Bursa de la New York, platforma ce oferă servicii de stocare de fişiere în cloud țintea un preț de 18 dolari pe acțiune, ceea ce urca valoarea companiei la 7,1 miliarde de dolari. Doar că era cu aproape o trei­me mai puțin decât suma de 10 mili­arde de dolari la cât ajungea valoarea companiei în urma celei mai re­cente runde de investiții (făcute de un fond de private equity). Este moti­vul pen­tru care respectivul IPO a fost eti­che­tat drept o listare de tip down round, cum este numită în limbajul de specialitate.

Totuși, lucrurile au evoluat în bine. Dropbox a reușit o vânzare la 21 de do­lari per acțiune, ceea ce a dus la o va­loa­re a companiei de opt miliarde de dolari. La finalul primei zile de tranzac­ționare, a mai urcat cu 36%, evalua­rea ajungând astfel la 11,1 miliarde de dolari.

Așadar, exista, pe de o parte, scenariul în care Dropbox să atragă mai mulți bani din moment ce investitorii erau dispuși să evalueze compania la mai mult decât suma la care s-a listat. Pe de alta, a fost un semn că acționarii nu trebuie să vadă o eventuală scădere a valorii afacerilor lor ca fiind un obstacol de netrecut în calea ieșirii pe piața de capital. În realitate este un obstacol, dacă ne uităm că în ulti­mii ani, nu­mă­rul companiilor care au fă­cut pasul listării a scăzut din cauza temerii că aceasta va evalua compania mai puțin decât fondurile de investiții.

Cei care se plâng că piața IPO-urilor este în declin sunt tot mai vocali în contextul în care giganții tehnologici precum Uber sau Airbnb încă stau în expectativă dacă să se listeze sau nu. Jay Clayton, pre­­­ședintele Comisiei americane pentru Valori Mobiliare și Schimb (SEC) și preșe­dintele Bursei din New York, Tom Farley, au spus la unison că procesul de listare descurajează companiile să facă pasul către IPO. Pe de altă parte însă, listările au revenit pe val, doar că tacit.

LISTĂRILE, IAR LA MODĂ. De la începutul acestui an, pachete de acțiuni în va­loa­re de 12 miliarde de dolari au fost vândute pe bursa americană, cu o treime mai mult decât în aceeași perioadă a lui 2017.

De spus că o piață solidă a IPO-urilor are nevoie de două lucruri: condiții favo­rabile pieței de capital și companii care vor să vândă. Chiar și pe fondul unui vârf de volatilitate extremă înregistrat într-o singură zi la începutul lunii februarie, Bursa s-a dovedit suficient de sta­bilă pentru a fi tentantă. În cealaltă tabără însă, investitorii sunt încă flămânzi și caută per­manent oportunități de inves­tiții, este de pă­rere Michael Millman, director în cadrul JPMorgan Chase & Co.

Din 2009, media rundelor de investiții este undeva la 250 de milioane de dolari, ceea ce implică o valoare de piață de circa 1,7 miliarde de dolari pentru o companie. Valori marginale dacă luăm în calcul eva­luările vehiculate în cazul unor companii precum Uber (69 de miliarde de dolari), Airbnb (31 de miliarde de dolari) sau WeWork Cos (20 de miliarde de dolari).

Toate cele trei, fondate acum mai bine de opt ani, sunt companii care s-au dezvoltat într-un climat investițional fundamental diferit față de predecesorii lor, când lumea era inundată de cash. Startup-urile au putut să treacă prin furcile caudine ale dezvoltării fără a avea presiunea unei monitorizări dure din partea in­ves­titorilor publici, cum s-a întâmplat cu

Apple, Amazon și Google (acum Alphabet) în ca­zul cărora listarea s-a făcut la șase ani de la momentul fondării.

MAI MULTE INVESTIȚII PRIVATE. În 2017, au fost investiții de risc (venture ca­pi­tal) de 84 de miliarde de dolari, cel mai mare nivel atins de la momentul dot-com încoace, potrivit datelor PitchBook-NVCA Venture Monitor. Vehiculul de investiții SoftBank Group Corp., controlat de cel mai bogat om din Japonia, antreprenorul în serie Masayoshi Son, a cumpărat pachete de acțiuni în companii care ar pu­tea rivaliza doar cu marile IPO-uri – de pildă, a cumpărat cel mai mare pachet de acțiuni în Uber (9,3 miliarde de dolari) și în WeWork (de 4,4 miliarde de dolari).

Lumea fondurilor de investiții s-a um­plut cu investitori care în mod tipic jucau pe piețele de capital. Astfel, fondurile mutuale, de hedging, fondurile suverane și chiar companii de private equity (care în mod tradițional cumpără acțiuni sau com­panii întregi publice și le privatizează astfel) au căutat să investească în companii aflate în plin ciclu de dezvoltare după anii în care ratele scăzute ale dobânzilor și creșterea economică slabă au erodat semnificativ profiturile.

Și chiar dacă banii nu au lipsit, toate aceste investiții au avut și câteva con­se­cințe nedorite. Multe dintre evaluările fondurilor de private equity au fost umflate, în special în ani precum 2014, când Dropbox a fost printre ultimele afaceri care au atras investiția unor fonduri private, remarcă Neeraj Agrawal, partener în cadrul fondului de investiții Battery Ventures specializat pe firme tehnologice.

„Hipercompetiția a făcut ca cea mai mare teamă a fondurilor cu capital de risc să fie aceea că ratează următoarea inves­tiție“, spunea, într-un interviu pentru Bloom­berg TV, Bill Gurley din cadrul Benchmark, fond care a investit în companii similare cu Uber, WeWork sau Snap.

SUBEVALUAREA ODATĂ CU LISTAREA. Pe de altă parte, o rundă de investiții de tip down round dă prost ca imagine, fapt care poate demoraliza angajații și atrage presă negativă asupra companiei.

Un exemplu foarte bun – compania de servicii de plată Square, condusă de co-fon­datorul Twitter, Jack Dorsey, s-a listat pentru 2,9 miliarde de dolari, mult sub evaluarea de 6 miliarde de dolari la care a ajuns după ultima rundă de investiții făcută de un fond privat. La fel, două dintre companiile-vedetă care s-au listat anul trecut au avut o evo­luție dezamăgitoare după ieșirea pe piața de capital. Snap a înregistrat un salt de 44% imediat după listare, dar încet-încet și-a dezamăgit investitorii pe fondul unui redesign al apli­cației și o scădere la nivelul utilizării. A rămas la o capitalizare de aproape 20 de miliarde de dolari, puțin peste cele 18 miliarde de dolari la care ajun­sese după ultima rundă de investiții private. Compania de livrare de mâncare Blue Apron Holdings are o capitalizare bur­sieră de doar 354 milioane de dolari, cu o cincime mai puțin decât o evalua runda de in­vestiții de care a beneficiat în 2015.

În ciuda acestor exemple, sunt semnale că startup-uri tot mai mari sunt dispuse să intre sub lupa investitorilor publici. Noul CEO al Uber, Dara Khosrowshahi, fost CEO al Expedia Inc., a anunțat că Uber va ieși pe Bursa americană la înce­putul anului viitor. La fel, Pinterest Inc., fondată în urmă cu nouă ani și evaluată acum la 12 miliarde de dolari dă semne că ar interesa-o listarea. Și în afara industriei tehnologice, un alt mamut stă în expec­tativă: guvernul saudit speră să atragă de pe Bursă suma-record de o sută de miliarde de dolari, vânzând din compania petro­lieră națională Saudi Aramco.

Iar în aprilie, toți ochii au fost ațintiți asupra Spotify, compania de servicii de streaming pentru muzică care a făcut o lis­tare directă, sărind peste două etape tra­di­ționale care premerg procesului de ie­șire pe Bursă – caravana de marketing și pro­cesul de evaluare. Practic, capitali­za­rea sa a fost decisă chiar în ziua listării, în funcție de câte acțiuni au vândut acțio­na­rii exis­tenți, de cine a vrut să cumpere, la ce preț etc. Spre deosebire de cla­­sicele IPO-uri, a fost o ieșire pe Bursă al cărei scop nu viza atragerea de capital pentru bu­si­ness, ci a fost o modalitate de exit (cash out) pentru o parte dintre ac­țio­nari. Chiar dacă au fost vehiculate niște eva­luări în funcție de câ­teva mici tranzacții private, la 1 ianuarie valoarea companiei varia enorm între 6,3 miliarde de dolari și 23,4 miliarde de dolari (la IPO, compania a fost evaluată la peste 26 de miliarde de dolari).

Așadar, în ciuda unei volatilități crescute, companiile listate o duc foarte bine. Motiv pentru care și alte companii ar trebui să fie atrase de o ieșire pe piața de capital, spun analiștii. „Vor urma tranzacții mai mari cu companii cu o capitalizare mult mai mare. Iar povestea lor va fi «aștep­ta­rea a meritat»“, este de părere Nick Gio­vanni, director în cadrul Goldman Sachs Group Inc. Dacă investitorii vor fi mulțu­miți este însă deja o altă poveste. Dar revenind la exemplul Square – acțiunile au crescut de șase ori în doi ani și jumă­tate de la listare. Deloc rău.

Drumul miliardelor

Listările pe Bursă nu sunt desuete, dar nici investițiile private nu stau rău de la bula dot.com încoace.

• IPO: Până acum au fost vândute pachete de acțiuni în valoare de 12 miliarde de dolari pe Bursa americană, cu o treime mai mult decât în aceeași perioadă a lui 2017. Din cele 12 miliarde, opt au fost atrase chiar în luna ianuarie în cele 17 tranzacții pe Bursă.
• RISC: În 2017 au fost făcute investiții de risc (venture capital) de 84 de miliarde de dolari, cel mai mare nivel atins de la dot-com încoace. Cel mai bogat japonez, Masayoshi Son, a cumpărat prin vehiculul Vision Fund un pachet de acțiuni în Uber de 9,3 miliarde de dolari și de 4,4 miliarde de dolari în WeWork.

Articol preluat din BloombergBusinessweek

de Alex Barinka; adaptare de Mimi Noel

FOTO: Guliver / Getty Images