De ce se îndreaptă Hong Kong către cel mai mare nivel al sărăciei din ultimii zece ani

Economia din Hong Kong, cel mai mare centru financiar al Asiei, s-a pră­bușit la mai bine de o jumătate de an de la protestele antiguvernamentale fără precedent ca amploare.

Tot fără precedent este dezastrul economic, care nu dă semne de reviriment în 2020.

Cifrele oficiale din Hong Kong indică cel mai mare nivel a sărăciei

Ho Siu-ying (76 de ani) nu a traversat niciodată o perioadă atât de nefastă în cei 35 de ani de când face curse regulate cu sampanul ei până la iconicul restaurant plutitor Jumbo, situat în portul Aber­deen din Hong Kong. Câștigă între 13 și 26 de dolari pe zi, suficient pentru a-și duce viața împreună cu fiica sa într-un cămin public destinat celor cu ve­ni­turi mici.

Doar că, pe fondul scăderii dramatice a turismului, cauzată de protestele ample care zguduie Hong Kong de câteva luni, sunt zile când ajunge acasă fără niciun ban. „Sunt îngrijorată pentru că deja trăiesc doar din econo­mii“, povestește ea.

Jumbo, vizitat inclusiv de regina Elisabeta a II-a sau de vedete internaționale precum Tom Cruise, este în sine o vedetă, apărând în numeroase pelicule. Acum însă și-a redus programul, lunea este închis și a dat afară 60 de angajați, adică aproape jumătate din personal.

Fenomenul este resimțit în mai toată industria HoReCa din Hong Kong. Atât au­toritățile, oamenii de afaceri, cât și sin­dicaliștii se așteaptă la o înrăutățire a lucrurilor după vacanța prilejuită de Anul Nou (după 25 ianuarie).

În mod normal, turiștii din China iau cu asalt metropola în această perioadă a anului. În ianuarie 2019 s-a atins un număr-record de turiști: peste 5,5 milioane. Puține șanse să fie depășit anul acesta, mai ales după ce în ultimele patru luni ale lui 2019 numărul grupurilor de turiști venite din China s-a prăbușit cu 90%, potrivit Travel Industry Council.

Au fost două cauze mari – pe de o parte demonstrațiile violente, pe de alta deprecierea yuanului, fapt pentru care Hong Kong s-a scumpit cu încă 10% pentru turiștii chinezi.

La momentul declanșării protestelor, în vara trecută, economia locală suferea deja ca urmare a războiului comercial dintre China și SUA. Cel mai probabil, recesiunea instalată încă din al doilea trimestru al lui 2019 se va adânci. Ministrul de finanțe din Hong Kong, Paul Chan, a descris situația drept un „taifun economic“.

Vânzările în retail au scăzut zece luni la rând, cu 25% doar în noiembrie. Prada și Louis Vuitton se gândesc deja să-și închidă magazinele din cartierul comercial Causeway Bay, unde se găsesc și cele mai scumpe chirii din lume pentru spații co­mer­ciale. Angajații celor două magazine nu știu dacă vor fi relocați în altele sau pur și simplu vor deveni șomeri – află în ultima zi de muncă, o practică obișnuită în Hong Kong.

Și lanțul de bijuterii Chow Tai Fook, și cel de cosmetice Sa Sa International Hol­dings au anunțat că vor închide 15, res­pec­tiv 30 de magazine. O parte din chiriașii Horizon Plaza, un mall de lux din sudul in­sulei, au raportat o scădere cu 60% a tra­ficului pietonal și a încasărilor.

Asociația Retailerilor din Hong Kong an­ti­cipează pierderea a 5.600 de locuri de muncă în următoarele șase luni, „cea mai rea situație din toate timpurile“, în formularea președintelui asociației, Annie Tse.

Potrivit statisticilor oficiale, șomajul în retail și în alimentație este de 5,2%, respectiv 6,2%, dublu comparativ cu cel din alte industrii. Iar cifrele nu reflectă fenomenul cu acuratețe, dat fiind că îi ia în calcul doar pe angajații care lucrează cu normă în­treagă.

În industria restaurantelor, zeci de mii de salariați au fost lăsați să plece sau li s-a recomandat să-și ia concediu fără plată până când situația economică se mai redresează. În ultimele luni, aproape 400 de restaurante au fost închise, lăsând în urmă mii de șomeri.

„Toată lumea se simte pierdută. Mulți se tem pentru viitorul lor. Nu mai ai energie să lupți pentru niciun drept acum până când situația nu se îmbunătățește“, spune Kwok Wang-hing, președintele unui sindicat de 10.000 de salariați din domeniu.

Chiar și localuri destinate expaților sau frecventate de cei cu dare de mână au fost nevoite să se închidă. Un partizan al protestelor în vârstă de 22 de ani, Chau, spu­ne că în urmă cu câteva luni, din cauza declinului economic generalizat, a rămas fără jobul pe care-l avea la o brutărie. A fost anunțat de șeful său să nu mai vină de a doua zi. A fost nevoit să apeleze la ajutorul părinților.

Doamna Chan împarte locuința de 27 de metri pătrați, dintr-un imobil public din estul Hong Kongului, cu fiul ei, care lu­crează cu ora într-un restaurant. Din iulie însă, muncește mai puțin, așa că și banii sunt mai puțini cu 40%. Nu-și mai permit să mănânce carne, ci doar legume și pâine de la reduceri.

Decalaje sociale

Hong Kong se confruntă deja cu decalaje sociale imense, potrivit indicelui Gini care măsoară inegalitățile sociale (tot aici sunt și cele mai mici salarii la plata cu ora, comparativ cu statele dezvoltate membre ale Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică – echi­valentul a 4,82 dolari pe oră).

Cifrele oficiale date publicității în decembrie 2019 indică nivelul cel mai mare al sărăciei din ultimii zece ani. Unu din cinci lo­cuitori din Hong Kong trăiește sub li­mita sărăciei, adică cu 6.700 de dolari pe an, un nivel absurd pentru unul dintre cele mai scumpe orașe din lume.

„Clasa muncitoare resimte cel mai pu­ter­nic ce se întâmplă acum“, spune Paul Yip Siu-fai, profesor și decan la Universitatea din Hong Kong. În timp ce mulți, majoritatea tineri, au susținut masiv protes­tele, lunile de violențe și impactul pe care acum acestea îl au asupra vieții de zi cu zi și bunăstării i-au aruncat în ezitare, nepu­tință și lipsă de speranță. „Situația econo­mică și decalajele sociale au generat multă neliniște și stres în întreaga comunitate“, spune el. Unu din trei adulți prezintă tul­bu­rări de stres posttraumatic, potrivit unui studiu al Universității din Hong Kong, pu­blicat pe 9 ianuarie.

Bogații din Hong Kong au fost feriți de declinul economic. Prețul proprietăților de pe cea mai scumpă piață rezidențială din lume a rămas la aceleași înălțimi ameți­toare. Și piața de capital se simte bine – indexul Hang Seng a crescut cu 4%, iar pe 16 ianuarie, șapte companii s-au listat pe bursa din Hong Kong.

Cu toate acestea, tot mai mulți expați din sectorul financiar și segmente conexe fie au ales să plece din Hong Kong, fie au fost nevoiți să-și redimensioneze businessul. La fel, companii globale puternice își re­calibrează afacerile pe care le au aici. Cifrele arată însă că doar 5.000 de persoane au plecat. Mulți dintre expați au optat pentru Singapore, Shanghai sau pur și simplu s-au întors acasă.

A doua șansă

Magazinul Second Chance este plin de comori provenind din casele părăsite de expați. Proprietarul, Ri­chard Bowsie, originar din Irlanda de Nord, spune că primește 140-150 de apeluri pe zi de la cei care părăsesc Hong Kong (înainte de proteste, primea cam 40 de apeluri) și vor să scape de lucrurile va­lo­roase din casă.

Chiar și așa, afacerea nu merge prea bine, dimpotrivă, a scăzut cu 80% de la nivelul atins înainte de începerea protestelor. Vinde cu greu, chiar și cu re­du­ceri de până la 70%. Nu renunță însă, ci are în plan să se extindă, mergând mai aproape de clienți.

Unul dintre tinerii protestatari, Elena (20 de ani), crede că locuitorii din Hong Kong trebuie să fie dispuși să accepte temporar acest sacrificiu economic, pentru a-și asi­gura libertățile pe termen lung. Personal, și-a părăsit locul de muncă, de teamă să nu fie arestată pentru că a participat la pro­teste.

„Știu cât e de greu să renunți la lu­crurile cu care ești obișnuit, mai ales la lo­cul de muncă. Dar lupta rămâne singura și ultima șansă pentru cei din Hong Kong“, spune ea în discuția telefonică avută cu Bloomberg.

Ho Siu-ying spune că nu dă doi bani pe politică. Speră să reziste încă patru ani, cât mai este valabilă licența, când va împlini 80 de ani și se va putea pensiona. Speră să traverseze acest taifun cu economiile sale.

„Nu știu mai nimic de situația politică și nici nu vreau. Sper doar că se va termina mai repede și turiștii vor reveni, iar aface­rile vor începe din nou să meargă bine“, mai spune ea.

Criză politică, tsunami economic

Autoritățile au pregătit 140 de miliarde de dolari pentru a da drumul unor măsuri menite să stimuleze relansarea econo­mică.

• GEOGRAFIE. Situat în partea de sud a Chinei, Hong Kong este compus din patru regiuni: insula Hong Kong, peninsula Kowloon, „Noile Teritorii“ și alte 260 de insule din jur.
• BOOMUL. Din 1842 până în 1997, Hong Kong a fost colonie britanică. Marea Britanie l-a redat Chinei cu condiția de a păstra teritoriul cu statutul de „regiune administrată special“ și cu o economie liberă. În cei 99 de ani de dominație britanică, Hong Kongul a crescut foarte mult economic, fiind pozițio­nat strategic pe drumul maritim spre Europa. După 1950, când Organizația Națiunilor Unite a impus Chinei un embargo comercial timp de câțiva ani, Hong Kongul s-a reinventat, devenind unul dintre marile centre financiare ale lumii. Se află pe locul al șaselea din punctul de vedere al numărului de miliardari, potrivit Forbes.
• DECLINUL. Economia Hong Kongului s-a prăbușit după șase luni în care milioane de oameni au ieșit în stradă pentru a-și apăra libertățile civile, totul pornind de la controversata lege a extrădării (mișcarea a ajuns să se numească anti-ELAB). La nivelul toamnei trecute, adică după trei luni de proteste, produsul intern brut scăzuse cu 3,2%, mult peste prognoza de contracție de 0,6% făcută de Bloomberg.