De ce a renunțat un ieșean la salariul mare de corporatist, mașină de serviciu și alte gratuități

Statutul de corporatist bine plătit nu l-a împiedicat să schimbe traseul dinspre multinaționlă către antreprenoriat. Dimpotrivă.

Acest articol a apărut în numărul 47 (27 august – 9 septembrie) al revistei NewMoney

Drumul spre afaceri al ieșeanului Dan Drăghici (37 de ani) a început la vârsta de 18 ani, când a avut de ales între a pleca în Italia ori a rămâne în România. A decis să dea la facultate și a terminat specializarea Finanțe–Asigurări la Institutul de Studii Economice de la Iași.

Începuse să creadă că va face carieră într-o mare corporație, însă pe parcurs a activat „Planul B“ și a migrat către antreprenoriat. Cu pregătire economică, Dan Drăghici s-a orientat către medicina den­tară, dar nu de unul singur, ci alături de soția sa, Raluca, medic stomatolog de pro­fesie. Astăzi, controlează un laborator de tehnică dentară, la Iași, și trei ca­bi­nete stomatologice – două la Iași și unul în Capitală –, care au generat anul trecut o cifră de afaceri de peste 800.000 de euro, în vreme ce estimările pentru 2018 sunt de peste un milion de euro.

Viață de corporatist. Dan Drăghici a pornit ca simplu angajat la supermarketul Gima, care la înce­putul anilor 2000 deschidea primul ma­gazin din Iași. Inițial a aranjat marfă la raft, iar după ce a terminat facultatea a ajuns director adjunct al magazinului. Avea pe atunci 22 de ani, aproape 70 de oameni în subordine și chiar dacă veniturile pe care le obținea ca șef de magazin îi erau suficiente, nu a ezitat să încerce ceva mai mult și să se orienteze către o corporație.

În 2005, Dan Drăghici avea să lase Iașiul pentru Bu­cu­rești. Grupul Rompe­trol, condus la acea vreme de omul de afaceri Dinu Patriciu, îi propusese un post de supervizor de ma­gazine, în noul proiect de reconfigurare a stațiilor de ali­mentare cu carburant din toată țara. Momentul deplasării către București nu a fost cel mai încurajator pentru Dan Dră­ghici. „Plecasem de la Iași către Bucu­rești cu o Dacie veche, iar la radio era anunțată reținerea lui Dinu Patriciu“, mărturisește el. Își amin­tește că era sunat de prieteni să renunțe la noul job de la București pentru că, în condițiile date, nu ar fi avut rost să plece din poziția de director de magazin la Iași.

A mers însă mai departe și a acceptat oferta de la Rompetrol. În 2007, după finalizarea proiectului de reamenajare, cele opt posturi de suprevizori pentru magazine au fost desființate. Lui Drăghici i s-a oferit atunci un nou post, de director de vânzări pentru zona Moldova al com­paniei, dar contractul de muncă era pe o perioadă determinată. A fost momentul în care a realizat că viața de corporatist nu era chiar atât de lipsită de riscuri pe cât o credea, mai ales că o parte dintre colegii săi alături de care a lucrat la proiect nu au mai beneficiat de un nou job, ci au primit salarii compensatorii în schimbul semnării demisiei. „Atunci am activat «Planul B» și am decis in­trarea în antreprenoriat”, spune Drăghici.

A luat un împrumut de 35.000 de euro de la bancă și a deschis, alături de soția sa, care la acea dată era doar tehnician dentar, un laborator de tehnică dentară, Drăghici Dental, în două camere închiriate în incinta unei fabrici de lapte.

To­tuși, nu a renunțat la poziția de director regional la Rompetrol, companie pentru care avea să mai lucreze alți opt ani. „După plecarea lui Dinu Patriciu nu mă mai regăseam în Rompetrol“, recu­noaște antreprenorul, mărturisind că era mai atras de „heirupul“ din perioada în care Patriciu controla compania, decât de modul de lucru practicat de noii proprietari de la KazMunaiGaz.

Expansiunea. Drăghici nu ascunde faptul că statutul său în Rompetrol l-a ajutat să dezvolte laboratorul de tehnică den­tară, pe care l-a promovat cu prioritate în afara Iașiului. Și asta pentru că în Iași concurența era prea mare, iar în celelalte județe din Moldova nu existau laboratoare de tehnică, ci doar tehnicieni care lucrau pe cont propriu și care nu făceau față cererii medicilor.

În aceste condiții, a pus la punct un sistem prin care preia comenzile stomatologilor din întreaga regiune și în doar câteva zile predă lucrarea. „Am dezvoltat businessul după principiul liniei Ford. Fiecare tehnician face câte o ope­rațiune“, mai spune Drăghici, explicând că astfel a reușit să reducă substanțial timpul de livrare a unei lucrări.

În 2013, după ce soția sa a devenit medic, a deschis și un cabinet stomatologic pentru copii, Junior Clinic. Între timp, laboratorul de tehnică dentară ajun­sese să colaboreze cu peste 400 de medici din zona Moldovei. Ulterior, după plecarea din Rompetrol, a deschis un al doilea cabinet stomatologic la Iași, dar de data asta sub un nou concept, de Junior & Family. „S-a dus vorba că suntem res­pectați, iar părinții au cerut să fie tratați și ei la noi“, explică Drăghici.

Junior & Family este, de altfel, și conceptul sub care a început extinderea în țară. Primul cabinet de acest gen a fost deschis recent în București, în urma unei investiții de 300.000 de euro. Iar din câte spune Drăghici, urmează Timișoara și Cluj-Napoca. „Sunt centre universitare în care putem găsi mai ușor medici stomatologi“, își justifică el alegerea, explicând că nu se teme de concurența din marile orașe, pentru că, deși mulți me­dici stomatologi care au cabinete individuale sunt buni practicieni, nu au și un mana­gement care să se ridice la aceeași va­loa­re. În ceea ce privește partea de teh­­nică dentară, aceasta va fi asigurată în continuare de laboratorul din Iași, care a ajuns la peste 60 de angajați.

Mirajul bucureștiului. Dan Dră­ghici nu este singurul antreprenor din afara Capitalei care țintește piața fierbinte a serviciilor stomatologice din București. Un alt antreprenor, din Pitești, acționar principal al lanțului  Clinicilor Dentare Victoria, a pariat anul trecut pe Capitală și a des­chis un cabinet în apro­pierea sediului Guvernului. „Am decis să mergem spre București după ce un prie­ten ne-a arătat cât de scumpe sunt lu­crările în cabinetele din Capitală”, a spus Daniel Dra­gomir, fondatorul lanțului de Clinici Dentare Victoria. Cu operațiuni pe plan regional în Pitești, Slatina și Râm­nicu Vâlcea, timp de un an, Drago­mir a încercat să atragă clientelă cu venituri peste medie, după ce a venit cu oferte puțin sub prețul pieței, dar și cu un cabinet utilat cu tehnică dentară de ultimă oră. După exemplul antreprenorului piteș­tean, Dan Drăghici va încerca și el să atragă clienți, însă nu pe un format gene­ralist, ci pe unul de tip family, dedicat atât copiilor, cât și părinților.

În paralel, de anul acesta, Drăghici a demarat un nou proiect, Dental Future, o companie care desfășoară o serie de conferințe destinate colaborării dintre medicii stomatologi și tehnicienii dentari. În fond, un nou exercițiu de marke­ting prin care Drăghici încearcă să își extindă portofoliul de colaboratori. Și asta pentru că spune că în eventualitatea unor noi extinderi are nevoie de perso­nal care este din ce în ce mai greu de găsit. „Mulți tehnicieni și medici au plecat în Anglia“, completează omul de afaceri.

Însă crede că un antreprenor din provincie se poate descurca pe piața „săl­batică“ a serviciilor dentare din Bu­cu­rești. Și asta pentru că mizează atât pe echipa de medici coordonată de soția sa, cât și pe calitățile lui manageriale.

O piață fierbinte

În ultimii ani, pe piața serviciilor stomatologice au avut loc mai multe mișcări spectaculoase. MedLife a cumpărat în urmă cu doi ani Dent Estet, cel mai mare operator din piața serviciilor dentare private.

• Densitate. În acest moment, în toată țara funcționează peste 4.300 de cabinete stomatologice, din care 1.300 sunt deschise doar în Capitală, 90% din ele fiind private.
• Costuri. Media costurilor unei lucrări pentru pacienții care vin din străinătate este estimată la circa 4.800 de euro, în timp ce pentru pacienții din România costurile serviciilor sunt de circa 2.500 de lei, conform datelor din piață.
• Venituri. Piața locală a serviciilor stomatologice era estimată la peste 193 de milioane de euro în 2016, ultimul an pentru care există raportări oficiale.

FOTO: Laszlo Raduly / NewMoney